Istoria creştinismului (MCDIV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (XI)

În Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unii slujitori ai Bisericii au editat diferite reviste cu caracter istoric-literar. De pildă, Timotei Cipariu a editat la Blaj „Arhivul pentru filologie şi istorie“, în care s-au publicat diferite studii, documente, texte vechi şi alte izvoare privind istoria şi limba românească (1867-1870 şi 1872). La Cluj a apărut „Răvaşul“, revistă culturală ilustrată, săptămânală, condusă de preotul Elie Dăianu (1907-1910). Profesorul Daniil Popovici-Barcianu a publicat la Sibiu, săptămânal, „Foaia ilustrată“, „pentru petrecere şi popularizarea cunoştinţelor literare şi ştiinţifice“, care însă a avut o existenţă foarte scurtă (1891). Preotul braşovean Bartolomeu Baiulescu a redactat, între 1886-1889, „Meseriaşul român“, „foaie pentru învăţătură şi petrecere alcătuită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii“, prima de acest gen în Transilvania. Profesorul de agronomie Dimitrie Comşa, de la Institutul teologic-pedagogic sibian, şi preotul I. Costin au redactat „Economul“, ca supliment la „Foaia poporului“ de la Sibiu, cu îndrumări date ţăranilor români, în vederea progresului agriculturii şi al celorlalte ramuri ale ei (1892-1896). Câţiva preoţi transilvăneni au redactat ziare politice româneşti sau au lucrat în redacţia unora dintre ele. Astfel, protopopul Meletie Drăghici din Timişoara, împreună cu ginerele său, avocatul Pavel Rotariu, au pus bazele primului ziar politic românesc din Banat, „Luminătorul“, care a apărut din martie 1880 până în ianuarie 1894. În 1880-1881, preotul Iosif Tempea din Lugoj a editat ziarul „Deşteptarea“. În jurul cotidianului „Tribuna“ de la Sibiu (1884-1903), redactat de Ioan Slavici, s-au grupat şi câţiva membri ai clerului. Mai târziu, unul dintre redactorii de prestigiu ai ziarelor „Tribuna poporului“ (1897), devenită „Tribuna“ (1903) de la Arad, a fost protosinghelul Roman Ciorogariu, pe atunci directorul Institutului teologic-pedagogic de acolo.