Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXXX): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (VI)

Istoria creştinismului (MCLXXX): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (VI)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 29 Ianuarie 2009

În cadrul comunităţilor româneşti din străinătate un loc de seamă îl ocupă aşezămintele româneşti de la Locurile Sfinte, Ierusalim, Ierihon şi Iordan. În 1997 a fost numit ca reprezentant al Patriarhiei Române la Sfintele Locuri arhimandritul Ieronim Creţu, până atunci eclesiarh al Catedralei patriarhale din Bucureşti. Încă de la învestire, preacuvioşia sa a iniţiat noi lucrări de restaurare şi înfrumuseţare a Aşezământului românesc din Ierusalim, situat în partea de nord-vest a vechii cetăţi a Ierusalimului. Planul bisericii este specific bizantin şi se prezintă asemenea unui paraclis voievodal inspirat din arta brâncovenească. Pictura este realizată în frescă şi se aseamănă prin culori şi modele cu pictura exterioară a mănăstirilor din nordul Moldovei şi a vechilor ctitorii voievodale româneşti. Pentru a sublinia şi mai mult apartenenţa sfântului locaş la tradiţia Ortodoxiei româneşti, pictorii au adăugat la scenele biblice şi numeroase chipuri de sfinţi români îmbrăcaţi în costume populare româneşti. De aceeaşi veche şi plăcută tradiţie sunt legate şi celelalte elemente ale interiorului. Catapeteasma este frumos împodobită în stilul artei brâncoveneşti, cu motive decorative vegetale realizate în relief adânc şi suflate în aur ca şi celelalte icoane care dau o strălucire aparte întregii bisericii. La aceasta contribuie şi piesele de mobilier realizate din lemn masiv sculptat, precum şi minunatele scoarţe cu modele tradiţionale româneşti realizate în mănăstirile din ţară. În salonul pentru primirea oaspeţilor descoperim un adevărat muzeu de pictură, sculptură, broderie, argintărie şi felurite ţesături, icoane pe sticlă sau lemn şi vase liturgice care grăiesc oaspeţilor despre frumuseţea şi unicitatea sufletului şi credinţei româneşti exprimate prin artă. În naosul bisericii sunt reprezentaţi sfinţi şi cuvioase de neam român, precum şi familii domneşti trecute în rândul sfinţilor. Poate cea mai frumoasă şi mai grăitoare imagine de aici este icoana Maicii Domnului ocrotitoarea României, icoană care o prezintă pe Sfânta Fecioară cu Pruncul în braţe acoperind cu un steag protector România.