Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXXXVIII): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (XIV)

Istoria creştinismului (MCLXXXVIII): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (XIV)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 07 Feb 2009

Între comunităţile ortodoxe române din afara graniţelor, un loc de seamă îl ocupă cele de la Muntele Athos, din nordul Greciei, unde, printre cele 20 de mănăstiri, 12 schituri şi o mulţime de chilii călugăreşti ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocşi, se numără Schitul românesc „Sfântul Dumitru Valahu“ (zis şi Schitul Lacu) situat la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“, de care aparţine. În prezent, la Schitul Lacu există 13 chilii şi aici se nevoiesc prin muncă, post şi rugăciune aproximativ 40 de călugări şi fraţi. În Sfântul Munte Athos, o chilie reprezintă o casă cu paraclis, în care locuiesc câţiva monahi, cuprinzând şi camerele de oaspeţi, trapeza şi alte dependinţe. Chiliile Schitului Lacu sunt următoarele: Chilia „Buna Vestire“, unde stareţ şi duhovnic este părintele Ştefan şi unde se nevoiesc zece călugări; Chilia „Acoperământul Maicii Domnului“, unde este stareţ părintele Isidor şi unde se nevoiesc patru călugări; Chilia „Adormirea Maicii Domnului“, cu un singur vieţuitor, părintele stareţ Pavel; Chilia „Întâmpinarea Domnului“, unde vieţuiesc trei călugări şi stareţ este părintele Acachie; Chilia „Intrării în Biserică a Maicii Domnului“, unde stareţ este părintele Pimen; Chilia „Izvorul Tămăduirii“, în care se se nevoiesc trei călugări, iar stareţ este părintele Efrem; Chilia „Naşterea Maicii Domnului“, unde stareţ şi duhovnic este părintele Nicanor şi unde se nevoiesc trei călugări; Chilia „Sfântului Ierarh Nicolae“, în care se nevoiesc şapte călugări, iar stareţ este părintele Rafael; Chilia „Sfântul Arteni“, unde stareţ este părintele Pimen şi unde se nevoiesc nouă călugări; Chilia „Sfântul Prooroc Ilie“, în care stareţ este părintele Sofronie; Chilia „Sfântul Antonie cel Mare“, unde se nevoiesc doi călugări, iar stareţ este părintele Nichifor; Chilia „Înălţarea Domnului“, unde stareţ este părintele Varsanufie şi unde se nevoiesc patru călugări; şi Chilia „Tuturor Sfinţilor Athoniţi“, unde stareţ este părintele Partenie.