Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCXVIII): Biserica Ortodoxă Polonă (I)

Istoria creştinismului (MCXVIII): Biserica Ortodoxă Polonă (I)

Un articol de: Cezar Țăbârnă - 08 Noiembrie 2008

Ca urmare a dezmembrării Imperiului Austro-Ungar, după Primul Război Mondial (1914-1918), a luat fiinţă Republica Polonă. Patriarhul Tihon al Moscovei (1917-1925) a acordat Bisericii Ortodoxe din Polonia, prin scrisoarea din 14/27 septembrie 1921, o autonomie largă, puţin deosebită de autocefalie. La 5 octombrie 1921, acelaşi patriarh a numit pe Gheorghe Iarosewski, fostul arhiepiscop de Minsk şi Turovsk, exarh în Polonia. Însă Biserica Ortodoxă din Polonia dorea o autocefalie completă şi de aceea ea s-a adresat Patriarhiei Ecumenice. La 8 februarie 1923, mitropolitul Gheorghe Iarosewski a fost asasinat de un arhimandrit fanatic, iar în locul lui a fost ales ca mitropolit Dionisie Valedinschi, în timpul căruia Biserica Ortodoxă din Polonia a dobândit autocefalia din partea Patriarhiei de Constantinopol. Tomo-sul de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Polone a fost acordat de patriarhul ecumenic Grigorie VII (1923-1924), la 13 noiembrie 1924. La 17 septembrie 1925, la Varşovia, s-a proclamat în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Polone. După terminarea celui de-al II-lea Război Mondial (1939-1945), a luat fiinţă, în 1945, Republica Populară Polonă. Ucraina occidentală sau Galiţia, care aparţinuse Poloniei, şi Rusia Subcarpatică (Podcarpatia, care fusese încadrată la Cehoslovacia) au intrat, din 1945, în componenţa Uniunii Sovietice. Ucrainenii ortodocşi din aceste provincii au intrat, ca atare, sub jurisdicţia Mitropoliei Kievului. La 8-10 martie 1946, în timpul arhipăstoririi patriarhului Alexei al Moscovei (1945-1971), ucrainenii uniţi cu Roma din Ucraina occidentală sau Galiţia, în 1595, la Brest-Litovsk, s-au întors în sânul Bisericii Ortodoxe, trecând sub jurisdicţia Mitropoliei Kievului. De asemenea, ucrainienii uniţi cu Roma din Rusia Subcarpatică (Podcarpatia) prin sinoadele de la Ujhorod (Ungvar) din 24 aprilie 1649 şi 15 ianuarie 1652, apoi în sinoadele de la Muncaci din 1690 şi 1691, în urma alipirii Podcarpatiei, în 1945, la Ucraina, s-au întors la Ortodoxie în august 1949, intrând sub jurisdicţia Mitropoliei Kievului.