Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MLXXIV): Biserica Ortodoxă din Ucraina (I)

Istoria creştinismului (MLXXIV): Biserica Ortodoxă din Ucraina (I)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 18 Septembrie 2008

Datorită evoluţiei politice şi religioase de-a lungul secolelor, în Ucraina există trei Biserici ortodoxe. Până în anul 1918, când Ucraina şi-a proclamat independenţa, Biserica Ortodoxă Ucraineană se afla sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Conducerea politică a noului stat a cerut separarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Patriarhia rusă, fapt ce s-a realizat prin sinodul din anul 1920. Întrucât la această Biserică nu a aderat nici un ierarh rus, s-a făcut consacrarea unui episcop prin punerea mâinilor mai multor preoţi şi laici. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală nu a fost recunoscută de nici o Biserică Ortodoxă. În anul 1930, după ce Ucraina a fost anexată Uniunii Sovietice, Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost desfiinţată, iar credincioşii au fost încorporaţi în Biserica Ortodoxă Rusă. În cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul ocupaţiei naziste, Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost reactivată, de data aceasta cu ierarhie canonică. Cu toate acestea, în cadrul Ortodoxiei, celelalte Biserici au pus la îndoială succesiunea apostolică a ierarhiei ucrainene. Datorită persecuţiilor la care a fost supusă din partea regimului sovietic comunist, conducerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi-a stabilit reşedinţa în Statele Unite ale Americii. După evenimentele din anul 1990, un sinod întrunit la Kiev l-a desemnat pe mitropolitul Mistilav ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Situaţia s-a complicat în anul 1992, când Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a destituit pe mitropolitul Filaret al Kievului, datorită tendinţelor sale separatiste. Acesta a aderat la Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală, provocând astfel scindarea ei. Credincioşii rămaşi fideli mitropolitului Filaret au decis să se supună jurisdicţiei Patriarhiei Bisericii ortodoxe Ucrainene, al cărui titular a fost ales Mitropolitul Filaret în anul 1995. Patriarhia are peste 2.000 de parohii în vestul Ucrainei şi foloseşte în cult limba ucraineană. Ea este recunoscută canonic în cadrul Ortodoxiei ecumenice.