„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Istoria creștinismului (MXI): Nicodim Munteanu (1939-1948), patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (I)
Al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, s-a născut la 6 decembrie 1864, intr-o familie de creştini evlavioşi, din Pipirig-Neamţ, pe valea Ozanei, în judeţul Neamţ. Întrucât s-a născut în ziua în care Biserica cinsteşte pe Sfântul Nicolae, cum era şi firesc, respectând tradiţia, a primit la botez numele acestui sfânt. Părinţii săi au fost ţărani cu stare, care aveau în proprietate un munte întreg sub poalele Ceahlăului, unde îşi păşteau turmele de oi şi îşi aveau stânele. Spre bătrâneţe, s-au călugărit - tatăl, la Mănăstirea Neamţ, primind numele Varnava, iar mama, la Mănăstirea Agapia, cu numele Mitrofana. Frumuseţea locurilor şi mulţimea mănăstirilor şi a schiturilor din părţile Neamţului au avut o influenţă covârşitoare asupra tânărului Nicolae, determinându-l, mai târziu, să îmbrace haina monahală. Fără îndoială că la călugăria sa a contribuit şi unchiul său după tată, părintele Vasian Panait, care avea să ajungă, în 1853, egumenul Pocrovului şi care a fost unul dintre ucenicii cunoscutului stareţ al Mănăstirii Neamţ, Neonil. Pe cheltuiala părintelui Vasian, Nicolae avea să urmeze şcoala primară din Târgu Neamţ, după care, în 1882, se va înscrie la Seminarul „Veniamin Costachi“, de la Socola, de lângă Iaşi. Remarcându-se ca elev silitor, tânărul Nicolae Munteanu a reuşit să câştige preţuirea profesorilor, fascinându-l şi pe mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu, care l-a luat ucenic, trimiţându-l, în 1890, la Kiev, să urmeze cursurile Academiei teologice. Înainte de a-l trimite la studii, părintele său duhovnicesc, mitropolitul Iosif Naniescu, i-a cerut să înveţe bine limba rusă şi să traducă din această limbă cărţi folositoare de suflet. La Kiev, la ctitoria vestitului mitropolit Petru Movilă, unde mai studiaseră şi alte personalităţi ale vieţii religioase, ca Filaret Scriban şi Melchisedec Ştefănescu, şi-a desăvârşit învăţătura timp de aproape cinci ani.