„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Oile Mele ascultă de glasul Meu și Eu le cunosc pe ele; ele vin după Mine și Eu le dau viață veșnică și nu vor pieri în veac, iar din mâna Mea nimeni
Istorii cu tâlc: Lăcomia
Trei oameni treceau printr-o pădure. Aici au găsit o comoară... Flămânzind, au hotărât să meargă cel mai tânăr să aducă bucate. Pe drum, acesta îşi zicea în sine: „Ce bine ar fi să fie comoara a mea întreagă. Ştiu ce voi face. Voi otrăvi mâncarea. Le voi da lor. Eu voi spune că deja am mâncat. Ei vor muri şi banii vor fi ai mei“. Cei doi tovarăşi, rămaşi în pădure, se sfătuiră: „Dacă ne-am putea scăpa de copilandrul acesta, am împărţi numai în două comoara. Hai să-l omorâm, când se întoarce“. Când s-a întors, l-au ucis; apoi au mâncat din mâncarea otrăvită şi au murit. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)



.jpg)


