„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Istorii cu tâlc: Lăcomia
Trei oameni treceau printr-o pădure. Aici au găsit o comoară... Flămânzind, au hotărât să meargă cel mai tânăr să aducă bucate. Pe drum, acesta îşi zicea în sine: „Ce bine ar fi să fie comoara a mea întreagă. Ştiu ce voi face. Voi otrăvi mâncarea. Le voi da lor. Eu voi spune că deja am mâncat. Ei vor muri şi banii vor fi ai mei“. Cei doi tovarăşi, rămaşi în pădure, se sfătuiră: „Dacă ne-am putea scăpa de copilandrul acesta, am împărţi numai în două comoara. Hai să-l omorâm, când se întoarce“. Când s-a întors, l-au ucis; apoi au mâncat din mâncarea otrăvită şi au murit. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)