„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Luca 20, 27–44
„În vremea aceea au venit la Iisus unii dintre saduchei, care zic că nu este înviere, și L-au întrebat, zicând: Învățătorule, Moise ne-a lăsat scris: «Dacă moare fratele cuiva, având femeie, și el n-a avut copii, să ia fratele lui pe femeia văduvă și să ridice urmaș fratelui său». Erau, deci, șapte frați. Și cel dintâi, luându-și femeie, a murit fără de copii. Și a luat-o al doilea și a murit și el fără copii. A luat-o și al treilea; și, tot așa, toți șapte n-au lăsat copii și au murit. La urmă a murit și femeia. Deci, la înviere, a căruia dintre ei va fi femeia, căci toți șapte au avut-o de soție? Și le-a zis lor Iisus: Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită; dar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela și învierea cea din morți, nici nu se însoară, nici nu se mărită. Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt la fel cu îngerii și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. Iar că morții înviază a arătat chiar Moise la rug, când numește Domn pe «Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov». Dumnezeu, deci, nu este Dumnezeu al morților, ci al celor vii, căci toți sunt vii în El. Iar unii dintre cărturari, răspunzând, au zis: Învățătorule, bine ai zis. De aceea nu mai cutezau să-L întrebe nimic. Iar El i-a întrebat: Cum se zice, dar, că Hristos este Fiul lui David? Căci însuși David spune în Cartea Psalmilor: «Zis-a Domnul Domnului meu: Șezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale». Deci, David Îl numește Domn; atunci, cum este Fiu al lui?”
Hristos, Fiul lui David
Barnaba, Epistola, cap. XII, 7-11, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, p. 155
„ (...) Ai iarăși, și în aceste fapte, slava lui Iisus, că toate sunt în El și spre El toate.
Ce spune oare altceva Moise lui Isus, fiul lui Navi, când i-a pus acest nume, ca unui profet, decât numai ca să audă tot poporul că Tatăl descoperă toate despre Fiul Iisus? Așadar, Moise îi spune lui Isus, fiul lui Navi, când i-a pus numele și când l-a trimis iscoadă a pământului: Ia carte în mâinile tale și scrie ce zice Domnul, că Fiul lui Dumnezeu va tăia din rădăcină toată casa lui Amalic în zilele de pe urmă (Ieșirea 17, 14). Iată iarăși Iisus, nu fiu al omului, ci Fiu al lui Dumnezeu, arătat în preînchipuire în trupul lui Isus al lui Navi.
Așadar, pentru că vor zice că Hristos este Fiu al lui David, David însuși, temându-se și înțelegând rătăcirea păcătoșilor, a profețit: Zis-a Domnul Domnului Meu: Șezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe dușmanii Tăi așternut picioarelor tale (Psalmi 109, 1). Și iarăși, Isaia grăiește așa: Zis-a Domnul lui Hristos Domnul Meu: Apucatu-L-am de mâna Lui dreaptă, ca să asculte de El neamurile și puterea împăraților voi sfărâma (Isaia 45, 1). Iată că David Îl numește Domn și nu-L numește Fiu!”