„Atunci când S-a născut Iisus în Betleemul Iudeei, în zilele regelui Irod, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este împăratul Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Ră
Matei 6, 1-13
„Zis-a Domnul: Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Iar când te rogi, nu fi ca fățarnicii, cărora le place, prin sinagogi și pe la colțurile piețelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Când vă rugați, nu spuneți multe, ca păgânii, căci ei cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultați. Deci nu vă asemănați lor, că știe Tatăl vostru cele de care aveți trebuință, mai înainte ca să cereți voi de la El. Deci voi așa să vă rugați: Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi; și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. Că a Ta este Împărăția și puterea și slava în veci. Amin!”
Sfințească-se numele Tău
Sfântul Ciprian, Despre rugăciunea domnească, XI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 3, p. 470
„(...) Spunem: Sfințească-se numele Tău nu pentru că dorim ca Dumnezeu să fie sfințit în rugăciunile noastre, ci pentru că-I cerem Domnului ca numele Lui să se sfințească în noi. De altfel de cine poate fi sfințit Dumnezeu, Care El Însuși sfințește? Dar fiindcă El Însuși a zis: Să fiți sfinți, fiindcă și Eu sunt sfânt, cerem și ne rugăm ca, fiindcă am fost sfințiți prin Botez, să stăruim în ceea ce am început să fim. Și aceasta ne rugăm zilnic. Căci avem nevoie zilnic de sfințenie, pentru ca, zilnic lepădându-ne de păcatele noastre, să ne curățim printr-o permanentă sfințenie. Și ce este sfințenia, care ni se dă din dragostea lui Dumnezeu, ne spune Apostolul zicând: Nici desfrânații, nici slujitorii la idoli, nici adulterii, nici trândavii, nici pederaștii, nici tâlharii, nici înșelătorii, nici bețivii, nici defăimătorii, nici răpitorii nu vor dobândi Împărăția lui Dumnezeu. Și aceasta ați fost, dar sunteți dezlegați, sunteți iertați, sunteți sfințiți în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru (I Corinteni 6, 9-11). (...) Ne rugăm ca această sfințire să rămână în noi și, fiindcă Domnul și judecătorul nostru cere celui însănătoșit și trezit la viață de către El ca de-acum înainte să nu mai greșească, să nu mai facă ceva rău, această rugăciune o facem zilnic, aceasta cerem zi și noapte, anume ca viața în sfințenie, care ni se dă din grația lui Dumnezeu, să ne-o păzească El Însuși sub protecția Lui.”