„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
24 Dec, 2024
Micul catehism: Cea mai eficientă rugăciune pentru creştinii plecaţi la Domnul
Sfânta Liturghie este cea mai importantă slujbă în cadrul căreia creştinii pot cere coborârea milostivirii lui Dumnezeu peste cei vii şi peste cei adormiţi. Iată ce învăţa Sf. Simeon al Tesalonicului: „Celor adormiţi le sunt mai de folos Liturghiile, iar celelalte (pomenirile şi milosteniile) îi ajută mai puţin; pentru că omul, murind, a încetat de la păcat, iar prin jertfă se împărtăşeşte cu Hristos, se umple de dumnezeiasca veselie, de dar, şi se izbăveşte cu dumnezeiasca milă, de toată durerea. Deci, înainte de toate, să se facă Liturghie pentru dânşii; după aceea, de vor avea avuţie, să se facă şi răscumpărarea robilor, milostenie săracilor, zidiri de sfinte biserici şi altele care sunt spre mântuirea lor“.
Sfânta Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur şi cea a Sf. Vasile cel Mare - care se oficiază în Biserica Ortodoxă - au în cuprinsul lor rugăciuni pentru cei adormiţi, iar aceste două sfinte slujbe au luat naştere din Liturghia Sf. Ap. Iacov, ruda Domnului şi primul episcop al Ierusalimului. Creştinii primelor veacuri s-au rugat în cadrul Sf. Liturghii pentru cei adormiţi, această practică păstrându-se până în zilele noastre. Deci putem afirma că rugăciunile pentru cei adormiţi există din vremea Sfinţilor Apostoli. În cadrul Proscomidiei, prima parte a Sfintei Liturghii, care se oficiază în taină, preotul slujitor săvârşeşte cea mai eficientă rugăciune pentru creştinii plecaţi la Domnul. Atât la Proscomidia Liturghiei Sf. Vasile cel Mare, cât şi cea a Sf. Ioan Gură de Aur, preotul scoate miride pentru cei adormiţi, pe care-i pomeneşte cu numele, le aşază pe sfântul disc, în faţa Sf. Agneţ. Miridele care se scot pentru cei adormiţi sunt o formă a rugăciunii de cerere, prin care mijlocim mila lui Dumnezeu în favoarea celor pe care-i pomenim, şi pentru care ne rugăm, atât la Proscomidie, cât şi în alte momente ale Sf. Liturghii.
