Astăzi începe Postul Sfinților Apostoli

În Biserica Ortodoxă începe astăzi Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut în popor și cu numele de Postul Sâmpetrului, care durează anul acesta trei săptămâni. În vechime, această perioadă de pregătire duhovnicească, deși premergătoare sărbă­toririi celor doi Apostoli ai Bisericii primare, era închinată și praznicului Pogorârii Duhului Sfânt, postul fiind cunoscut și cu numele de Postul Cincizecimii.

 Această perioadă de pregătire duhovnicească își găsește ecoul în mărturia biblică, unde se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt creştinii „stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”, apoi în continuare şi „în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu şi, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie şi întru curăţia inimii” (Fapte 2, 42, 46). Astăzi, această purtare a primilor creştini, nevoinţa de a se păstra curaţi pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se ia de la ei şi să rodească, este exprimată de prezenţa acestui post închinat Sfinţilor Apostoli, care începe după Odovania Rusaliilor, când se încheie această sărbătoare. De aceea, în vechime, postul acesta era numit şi Postul Cincizecimii, pentru că aminteşte de darurile Duhului Sfânt revărsate în Biserică.

 Mărturii în Scriptură și Tradiție despre acest post

 Perioada de post şi rugăciune de după Rusalii își are fundamentul scripturistic în cuvintele Mântuitorului Hristos Care spunea despre Apostoli şi mai departe şi despre Biserică: „Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când se va lua mirele de la ei şi atunci vor posti în acele zile” (Marcu 2, 19- 20). Aceste zile despre care vorbeşte Domnul sunt zilele începutului Bisericii, când Mântuitorul Hristos este înălţat de-a dreapta Tatălui, iar creştinii se pregătesc duhovniceşte şi se roagă pentru venirea Duhului Sfânt. Teologia Ortodoxă mărturiseşte că Hristos nu este absent din Biserică, El este Capul ei nevăzut, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, şi este prezent prin lucrarea Duhului Sfânt. Noi înţelegem că Mirele nu mai este prezent trupeşte, nu mai poate fi văzut cum a fost pe vremea Apostolilor, dar ne rugăm şi postim pentru ca Duhul să aducă o nouă prezenţă a lui Hristos, duhovnicească. Apoi, Postul Sfinţilor Apostoli ne amintește de începutul Bisericii, când vedem că un rol important l-a avut comunitatea Sfinţilor Apostoli, cei care au fost martorii evenimentelor din viaţa Mântuitorului. Cei doisprezece Apostoli sunt temelia Bisericii, nucleul ei, pentru toţi cei care au crezut în Hristos şi s-au botezat. Ei au fost învestiţi de Domnul cu mandatul conducerii sinodale a Bisericii şi al edificării ei în lume prin predica lor, prin cuvântul şi fapta lor. De aceea, în iconografie, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt înfăţişaţi ţinând în mâini o biserică. Apostolilor le-a zis Domnul după Înviere: „Luaţi Duh Sfânt, cărora le veţi ierta păcatele le vor fi iertate, iar cărora le veţi ţine, ţinute vor fi” (Ioan 20, 22-23), iar în alt loc la întrebarea lui Petru: „Ce va fi cu noi?”, Mântuitorul spune: „Voi, care m-aţi urmat, veţi sta şi voi pe douăsprezece tronuri şi le veţi judeca pe cele douăsprezece triburi ale lui Israel” (cf. Matei 19, 27-28). Acest post își găsește un fundament și în Tradiția Bisericii, pentru că se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt, înainte de a pleca în lume pentru a vesti Evanghelia la multe neamuri, Apostolii au postit o perioadă de timp și au stăruit în rugăciune pentru misiunea care le era încredințată. Mărturie istorică despre acest post regăsim în secolul al V-lea. Papa Leon I (440 - 461) amintește în omiliile sale despre Postul Sfinților Apostoli.

 Cinstire adusă primilor din ceata Apostolilor

 Din ceata Apostolilor, cele mai proeminente personalități sunt cele ale Apostolilor Petru și Pavel. Petru a fost cel mai în vârstă dintre ei şi cel mai respectat de ceilalţi. Pe el, Domnul S-a sprijinit în nenumărate ocazii şi i-a arătat o atenţie deosebită. În Cezareea lui Filip, Petru mărturiseşte primul „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Matei 16, 16), iar la spălarea picioarelor, Hristos îi spune „Ceea ce fac Eu, tu nu înţelegi acum, dar vei înţelege după aceasta” (Ioan 13, 7), arătând cunoaşterea de care se vor bucura toţi Apostolii când va veni Duhul Sfânt peste ei. Alături de Petru, în Sfânta Scriptură este prezent şi Pavel, care a fost chemat la apostolat de însuşi Hristos Domnul şi a fost considerat alături de cei doisprezece. Pavel, după propria mărturie, s-a ostenit în predicarea Evangheliei mai mult decât toţi ceilalţi Apostoli, a cutreierat aproape întreaga lume a Imperiului Roman şi a răspândit Evanghelia în nenumărate locuri. De numele lui se leagă chemarea păgânilor la Hristos şi el a fost denumit Apostolul neamurilor, adică al celor care nu erau dintre iudei. Biserica i-a aşezat împreună şi i-a cinstit împreună, rânduind şi o perioadă de post în cinstea lor.

 Durata şi modul de postire

 Începutul Postului Sfinţilor Apostoli este în funcţie de data Sfintelor Paşti. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai. Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956, când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai. Pentru acest caz Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se ţină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor Sfinţilor, în seara căreia se lasă sec de obicei). Aceeaşi situaţie a fost şi în 1983 (Învierea Domnului - la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).

 Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este un post uşor. În fiecare sâmbătă şi duminică este dezlegare la peşte, vin şi ulei, precum şi de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume fără ulei, marţi şi joi, aceleaşi cu untdelemn şi vin. Dezlegarea la peşte se dă şi luni, marţi şi joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn şi vin. Şi în caz că avem hramul vreunei biserici în post, se dă dezlegare la peşte, vin și ulei. Dacă praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau vineri, se face la masă dezlegare la peşte, vin şi ulei.