Principalele evenimente din 1918, anul Marii Uniri

1 martie – Ziarul „România” evocă voluntarii ardeleni și rolul lor în apărarea României în fața invaziei germane, dar și importanța intelectualilor din Ardeal în sprijinirea cauzei naționale din Basarabia; Regele Ferdinand a semnat decretul privind demobilizarea parțială a armatei române, începând cu data de 1 martie 1918; pe fluxul de știri apare informația că președintele SUA, Woodrow Wilson, privește cu simpatie soarta țării noastre și că va solicita restabilirea statului român în granițele sale firești.
3 martie - La Teatrul Național din Iași are loc un mare concert de binefacere, iar George Enescu este cap de afiș; țăranii din Bălți - Basarabia au solicitat prin reprezentanții lor unirea Basarabiei cu România.
4/17 martie – Alexandru Marghiloman sosește la Iași pentru discuții cu regele în vederea instalării sale ca șef al unui nou guvern; Academia Română și alte societăți științifice organi­zează o ședință festivă în onoarea oaspeților din Basarabia sosiți la Iași - Ion Inculeț și Daniel Ciuhureanu, lideri ai Sfatului Țării și ai Republicii Democratice Moldovenești.
5/18 martie - Demisia Guvernului Averescu și instalarea Guvernului Marghiloman. Noul prim-ministru cu o solidă reputație de germanofil a fost învestit cu speranța că poate va obține o pace rezonabilă pentru România; România semnează la Focșani cu Puterile Centrale o prelungire a armistițiului pentru a se permite negocierea păcii.
9/22 martie - România începe tratativele de pace cu Puterile Centrale. Negocierile au fost purtate la palatul Cotroceni, București. Din partea țării noastre delegația română a fost condusă de către Alexandru Marghiloman. De cealaltă parte, delegațiile au fost reprezentate la nivel de miniștrii de externe - Germania și Austro-Ungaria (Richard von Kuhlmann, Ottokar Czernin), Bulgaria de către primul-ministru Vasil Radoslavov, iar Imperiul Otoman de către marele vizir Talaat Pașa. Discuțiile s-au purtat în cadrul a patru comisii care au negociat aspectele politice, militare, economice și juridice.
14 martie - Ziarul ieșean „Mișcarea” publică un articol elogios la adresa generalului Prezan, figură emblematică a Primului Război Mondial, care în urma începerii tratativelor de pace a decis să se retragă din activitate și să se pensioneze;
George Enescu, Mihail Sadoveanu și alți scriitori, dar și actori ai Teatrului Național de la Iași întreprind o serie de vizite în Basarabia cu scopul de a strânge legăturile cu basarabenii și de a impulsiona cultura română de aici.
16 martie - Presa de la Iași anunță că în urma schimbului de prizonieri cu Puterile Centrale în țară au sosit ofițerii care au stat în prizonierat în Bulgaria. Ziarul „Mișcarea”, spre exemplu, remarcă primirea rece de care aceștia au parte și solicită un tratament mai bun pentru militarii care au îndurat condițiile grele ale detenției la dușman.
20 martie - Într-un interviu acordat ziarului „Mișcarea”, Pantelimon Halipa vorbește despre necesitatea unirii și dorința basarabenilor de a se uni cu țara. Halipa a afirmat: „La noi, în Basarabia, Unirea a cuprins toate inimile”; același ziar publică o informație privind încercarea, la Bacău, a generalului Averescu de a coagula un nou partid politic, având o serie de întâlniri cu oameni politici apropiați în acest scop.
23 martie - Una dintre urmările discuțiilor preliminare pentru pace este și încetarea apariției ziarului „România” - „Organ al apărării naționale”. Această publicație, condusă de Mihail Sadoveanu, a adus servicii însemnate cauzei naționale, fiind vocea care a încurajat rezistența din Moldova în fața Puterilor Centrale.

26 martie/8 aprilie - La Roma se desfășoară un congres al naționalităților din Imperiul Austro-Ungar, iar rezoluția acestuia este aceea ca fiecare naționalitate să aibă dreptul de a-și crea propriul stat național, iar în cazul existenței un stat național, să se unească în mod definitiv cu acesta.

27 martie/9 aprilie - La Chișinău, într-o atmosferă de entuziasm fără precedent, Sfatul Țării a votat Unirea cu România. Votul a fost distribuit astfel: 86 de deputați au votat pentru unire, 36 s-au abținut și 3 au fost împotrivă. De la ședință au lipsit 13 deputați. Declarația Sfatului Țării consemna: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna! Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț. Vicepreședinte Pan. Halipa. Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan”.

La Iași, vestea vine ca un balsam peste rană. Presa ieșeană este de-a dreptul entuziasmată: „De aceia, în mijlocul grelelor noastre încercări, spune ziarul «Mișcarea», Unirea Basarabiei cu Patria mamă este o rază de lumină îmbucurătoare, care mângâie sufletele noastre și trezește nemuritoare speranțe”. Același entuziasm este împărtășit și de presa de la Chișinău. Ziarul „România Nouă”, condus de ardeleanul Onisifor Ghibu, consemna: „Noi am înfăptuit cel mai mare eveniment, ale cărui consecințe sunt fără număr. Suntem uniți cu țara mamă. Binecuvântat fie ceasul în care în mințile noastre s-a născut ideea de Unire! Urmările ei vor fi din cele mai binefăcătoare. Istoria va scrie acest act solemn cu litere de aur în paginile ei. Să dea Dumnezeu ca acest act istoric să fie ca un sunet de alarmă pentru unirea tuturor provinciilor românești răslețite. Cu Dumnezeu, și ’ntr’un ceas bun”.

La aflarea veștii Unirii, Regele Ferdinand va transmite lui Ion Inculeț și Sfatului Țării o telegramă în care afirma: „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că Mi-a dat în zile de restriște, să văd, după o sută de ani, pe frații basarabeni venind iarăși la Patria-mamă. Aduc prinosul Meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării, ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes. În aceste momente solemne și înălțătoare pentru patria, de aci înainte comună, vă trimit la toți cetățenii din noua Românie de peste Prut, regescul Meu salut, înconjurându-vă cu aceeaș inimoasă și caldă iubire părintească”.

File de agendă

1 martie - Se naște scriitorul Ion Creangă (după alte surse s-ar fi născut pe 10 iunie); 230 de ani de la nașterea lui Gheorghe Asachi, scriitor, publicist și istoric, un adevărat precursor al generației de la 1848; 120 de ani de la nașterea istoricului Constantin Daicoviciu; La Iași apare prima serie a revistei „Convorbiri literare”;
3 martie - 155 de ani de la moartea poetului Iancu Văcărescu;
4 martie - 340 de ani de la nașterea compozitorului Antonio Vivaldi;
4/17 martie - Se naște politicianul și diplomatul Nicolae Titulescu;
6 martie - 90 de ani de la nașterea scriitorului Gabriel Garcia Marquez;
8 martie - Ziua Internațională a Femeii (eveniment celebrat încă din 1911);
12 martie - 155 de ani de la nașterea scriitorului Gabriele D’Annunzio;
12/25 martie – Se naște scriitorul Mateiu I. Caragiale;
13 martie – 130 de ani de la nașterea poetului și preotului Alexe Mateevici; are loc la Paris în 1936 premiera compoziției „Oedip” a lui George Enescu;
14 martie – Se naște Albert Einstein;
17 martie – 135 de ani de la nașterea lui Dimitrie-Demetrescu Buzău, cunoscut ca scriitor sub numele de Urmuz;
20 martie – Ziua Internațională a Fericirii (adoptată de ONU); 190 de ani de la nașterea scriitorului Henrik Ibsen;
145 de ani de la nașterea compozitorului Serghei Rahmaninov;
21 martie - Ziua Mondială a Poeziei (adoptată de UNESCO);
23 martie - Ziua Mondială a Meteorologiei (stabilită în 1961 de către ONU și Organizația Mondială a Meteorologiei);
26 martie - România devine membră a NATO în anul 2004;
27 martie - se împlinesc 170 de ani de la izbucnirea Revoluției din 1848 în Țările Române. La Hotelul Petersburg din Iași revoluționarii moldoveni organizează o întrunire la care participă 1.000 de persoane;
31 martie - 85 de ani de la nașterea poetului Nichita Stănescu.