Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Arhitectul Patriarhiei Române - Dimitrie Ionescu-Berechet

Arhitectul Patriarhiei Române - Dimitrie Ionescu-Berechet

Data: 09 Oct, 2019

În istoria arhitecturii românești, în special a celei religioase, viața și acti­vitatea arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet reprezintă un moment de referință. Stilul său modern, împletit cu elemente tra­diționale românești, s-a impus prin valoroasele sale proiecte, acesta fiind împropriat ulterior și de către alți arhitecți. Prin opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, Patriarhia Română a avut posibilitatea de a orienta curentul de arhitectură bisericească din România, fapt de o importanță majoră în crearea unor modele de biserici bizantine de o reală valoare.

Absolvent eminent al Şcolii Superioare de Arhitectură din București, familist devotat și participant activ pe front în Primul Război Mondial, arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet s-a dovedit, în întreaga sa viață, un om profund religios și un misionar laic devotat Bisericii Ortodoxe Române. Fiind înzestrat cu o vastă cultură și cu viziune plastică și teologică, arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet a excelat nu doar în arhitectura bisericească și civilă, ci și pe tărâmul altor arte, precum pictura și sculptura. Aceste calități deosebite l-au făcut colaborator apropiat al primilor trei Patriarhi ai României (Miron, Nicodim şi Justinian), dar și al altor ierarhi, mai ales ca membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic și membru în Comisia de Pictură Bisericească, iar în mod special, ca arhitect-șef al Patriarhiei Române.

În răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-șef al Patriarhiei Române (1930-1963), Dimitrie Ionescu-Berechet a proiectat peste 100 de biserici noi și numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei românești contemporane. Dintre acestea amintim doar câteva: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara și Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, Biserica Sfinții Împărați din Constanța, mobilierul Sălii Sinodale a Reședinței Patriarhale, mobilierul Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, candelabrele Catedralei din Cluj, catapetesmele de lemn de la Mănăstirea Dealu și de la Biserica Sfântul Elefterie din București, baldachinul cu vechea raclă a Sfântului Calinic de la Mănăstirea Cernica. Acestor realizări li se adaugă: case parohiale, sedii de protoierii, restaurări de locașuri de cult-monumente istorice, piese de mobilier şi feronerie bisericească, troiţe şi monumente funerare. După cum se știe, Dimitrie Ionescu-Berechet a activat atât în domeniul arhitecturii religioase, cât și al arhitecturii civile. Mărturie stau cele 165 de proiecte, printre care edificii publice - sedii de prefecturi, de primării (din Câmpulung Muscel și Hunedoara) sau teatre-cinematograf (Teatrul George Bacovia din Bacău), şcoli, atenee culturale, dar și vile particulare în mai multe oraşe din țară.

Este demn de menționat că tot arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet i se datorează introducerea mozaicului în decorarea murală a bisericilor ortodoxe din România. În anul 1936, el a reușit să transpună în faptă această frumoasă tehnică inspirată de la vechile biserici din Constantinopol, în bisericile proiectate de el (Sfinții Împărați din Constanța, Catedrala din Hunedoara, Parcul Domeniilor-Cașin din București) sau în lucrările pe care le-a coordonat, un exemplu fiind decorul în mozaic al pridvorului bisericii Mănăstirii Antim, unde a fost ajutat de celebra artistă Olga Greceanu.

Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet mărturisea că nu a făcut din serviciul său un simplu oficiu salarial, ci a căutat să facă din el un loc de slujire a Domnului şi a aşezării Sale1.

Având în vedere împlinirea a unei jumătăți de secol de la trecerea la cele veşnice a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, prin colaborarea dintre Biblioteca Sfântului Sinod și familia arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, în special cu lector dr. Ștefan Ionescu-Berechet, nepotul arhitectului, astăzi se inaugurează o expoziție şi se lansează un album, ambele dedicate vieții și activității impresionante a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet. Cu acest prilej, sunt expuse și publicate pentru întâia oară numeroase planșe și schițe de arhitectură, fotografii, liste de lucrări și documente inedite, păstrate în arhiva de familie și în colecțiile Bibliotecii Sfântului Sinod. Albumul monografic este intitulat: Dimitrie Ionescu-Berechet, arhitectul Patriarhiei Române şi este publicat la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, avându-l ca autor pe lector dr. Ștefan Ionescu-Berechet.

Îi felicităm și îi binecuvântăm pe organizatorii expoziției, părintele arhim. dr. Policarp Chiţulescu şi lector dr. Ștefan Ionescu-Berechet, pe ceilalți membri ai familiei arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet şi pe ostenitorii Editurii BASILICA a Patriarhiei Române, care a publicat albumul monografic.

De asemenea, ne rugăm Preasfintei Treimi să așeze, întru lumina iubirii Sale celei veșnice, sufletul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, deoarece prin frumusețea operei sale de artă sacră a înălțat sufletele credincioşilor la frumu­sețea eternă a slavei lui Dumnezeu.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvânt de comemorare rostit la deschiderea expo­ziției dedicate arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet (27 ian/10 feb. 1896, Câmpulung Muscel - 1 iulie 1969, București), Palatul Patriarhiei, marți, 8 octombrie 2019.

1 Memoriu de activitate adresat Patriarhului Justinian Marina în anul 1956, aflat în arhiva familiei arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet.