Având în vedere extinderea tot mai mare a incendiilor de vegetație în mai multe regiuni ale țării, Patriarhia Română îndeamnă clericii și credincioșii din toate eparhiile la rugăciune și solidaritate.
Astfel, duminică, 16 martie 2024, la ectenia mare și ectenia întreită din timpul Sfintei Liturghii vor fi incluse cererile speciale „la vreme de orice nevoie și primejdie omenească”, iar după ectenia întreită va fi citită „Rugăciunea la toată primejdia de obște”.
Patriarhia Română își exprimă compasiunea față de cei afectați de aceste incendii și se roagă pentru toți cei care acționează în vederea stingerii lor, îndemnând, totodată, toți clericii să explice credincioșilor pericolele incendierii vegetației uscate atât pentru oameni, cât și pentru bunuri și animale.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Data de 9 martie reprezintă atât ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989. În această zi ne amintim, în mod special, de luptătorii români împotriva regimului totalitar comunist, care au fost închiși în lagăre și închisori și care au mărturisit credința ortodoxă împotriva ateismului comunist.
În ziua de joi, 6 februarie 2025, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală, prilejuite de aniversarea Centenarului Patriarhiei Române, se vor desfășura conform următorului program: În ziua de luni, 3 februarie 2025, la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cei 16 sfinți români canonizați.
În urma declarației recente a Papei Francisc referitoare la stabilirea unei date comune a celebrării Învierii Domnului facem precizarea că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod panortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori.
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fraților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi
Astăzi, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită popular Blagoveştenie (după
Fericitul Augustin, Predici la marile sărbători, Volumul I, Predica 192, 2, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 13, pp. 138-139 „Bucurați-vă, fecioare ale lui Hristos, că Maica lui Hristos est
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
