Vineri, 24 ianuarie 2020, se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment deosebit din istoria poporului român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Electivă a Munteniei, care a ales ca domnitor al Ţării Româneşti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.
De aceea, la Sfânta Liturghie oficiată joi, 23 ianuarie 2020, de la ora 9:00, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. După Sfânta Liturghie, începând cu ora 10:30, va fi oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel slujba de
Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
De la ora 10:45 va avea loc depunerea unor coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
De la ora 11:00, în Aula Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, se va desfășura sesiunea de comunicări științifice intitulată Unirea Principatelor Române: realizare, recunoaștere şi beneficii.
Sesiunea de comunicări științifice este organizată de Academia Română în colaborare cu Patriarhia Română. La această întrunire academică vor participa persoane invitate de Patriarhia Română.
Totodată, în ziua de 24 ianuarie 2020, sărbătoare naţională, ierarhii şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, mulțumind lui Dumnezeu pentru realizarea Unirii Principatelor Române, iar la sfârșitul slujbei vor fi trase clopotele timp de un minut.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
În ziua praznicului Înălțării Domnului, care va fi sărbătorit joi, 21 mai 2026, Patriarhia Română va celebra și Ziua Eroilor printr-un moment solemn de recunoștință dedicat celor care și-au jertfit viața pentru credința, libertatea și unitatea națională. Astfel, la ora 12:00, clopotele tuturor bisericilor din cuprinsul Patriarhiei Române vor răsuna în memoria eroilor români.
Celebrarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Patriarhiei va cuprinde următorul program liturgic: Miercuri, 20 mai 2026, în intervalul orar 16:00-20:00, va fi săvârșită slujba Privegherii, în interiorul Catedralei Patriarhale, de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu soborul slujitor al Catedralei Patriarhale.
Patriarhia Română își exprimă profunda îngrijorare referitoare la amploarea și impactul crescând al fenomenului jocurilor de noroc în societatea românească, fenomen care afectează nu doar viața personală, ci și echilibrul familiilor și comunităților. Practicile legate de jocurile de noroc promovează iluzia câștigului rapid și fără efort, cultivând o mentalitate care poate conduce la dependență, precum și la pierderea libertății interioare și a valorilor morale. Dependența de jocuri de noroc nu reprezintă doar o problemă comportamentală, ci o tulburare complexă, caracterizată prin remodelare neuroplastică și disfuncții ale sistemelor cerebrale, similare celor descrise în dependențele de substanțe.
Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Bucuriei, prilejuite de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, se vor desfășura astfel: În ziua de
.jpg)
Duminica a 7-a după Paști (a Sfinților Părinţi de la Sinodul I Ecumenic) Ioan 17, 1-13 În vremea aceea Iisus, ridicându-Şi ochii către cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca
„În vremea aceea fariseii ziceau între ei: Vedeți că nimic nu folosiți! Iată, lumea s-a dus după El. Și erau niște elini, din cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare. Deci aceștia au venit la
În zilele acelea, atenienii au luat cu ei pe Pavel, l-au dus în Areopag, zicând: Putem să cunoaștem și noi ce este această învățătură nouă, grăită de tine? Căci tu aduci la auzul nostru lucruri străine.
Sfântul Sfinţit Mucenic Patrichie († 362) a trăit în secolul al IV-lea şi a fost episcop în oraşul Prusa din Bitinia (Asia Mică). Astăzi, pe locul acestei cetăți antice se află oraşul Bursa din Turcia.
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 591 „Spunea maica Laurenția despre acest mare duhovnic (protos. Vichentie Mălău) că reușea cu mult
În ultimii ani, societatea românească vorbește tot mai des despre memoria închisorilor comuniste, despre martiri, mărturisitori și victimele represiunii totalitare, despre eroi. Este un lucru necesar, chiar dacă
Comentând cuvântul Sfântului Apostol Pavel, inspirat de Duhul Sfânt, adresat filipenilor, Fericitul Augustin (†430) scria în Comentariul său la Sfânta Evanghelie de la Ioan, 104 (la 17, 1), următoarele:
În tradiția europeană, construcția unei catedrale a însemnat un moment crucial, cu o semnificație aparte, hotărâtoare pentru grupul de oameni care acceptau o asemenea provocare spirituală. Construcția unei
