Parohia „Sfinţii Mărturisitori Ardeleni” din Kufstein și‑a sărbătorit întâiul hram

Înființată în 16 octombrie 2021, parohia din Kufstein, din munții Tirolului și‑a sărbătorit întâiul hram în data de 22 octombrie 2022. Îmbrăcată în straie de sărbătoare, Cetatea Kufstein a devenit sâmbătă centrul spiritualității românești din Austria și Germania. Peste 200 de pelerini s‑au adunat pentru a aduce un prinos de recunoștință Sfinților Mărturisitori Ardeleni pentru toată binecuvântarea revărsată în sufletele credincioșilor. Momentul duhovnicesc a coincis cu pelerinajul la fortăreața cu același nume, intrat deja în tradiția mitropoliei noastre în urmă cu șapte ani. Acolo au pătimit sfinții mărturisitori ai Ortodoxiei: Visarion Sarai, Nicolae Oprea din Săliștea Sibiului (canonizați în 1950) și preoții mărturisitori Moise Măcinic din Sibiel și Ioan din Galeș (canonizați în 1992).

Sărbătoarea a debutat cu un program liturgic deosebit. Dumnezeiasca Liturghie arhierească a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, înconjurat de un sobor de treisprezece preoți veniți împreună cu pelerini de la diferite parohii din Austria și Germania: pr. paroh Daniel Stan, pr. Dumitru Viezuianu (Salzburg), pr. Mircea Oniga (Innsbruck), pr. Constantin Bartok (Traunreut), pr. Visarion Ipati (Klagenfurt), pr. Liviu Ghioc (Zell am See), pr. Cătălin Horvath (Gleisdorf), pr. Alexandru Chinta (Vöcklabruck), pr. Gabriel Peltea (Oberwart), pr. Ovidiu Cozma (Feldkirch), pr. Petru Deaconu (München), pr. Vasile Melinte (Wels) și pr. Cătălin Soare (St. Pölten). Slujba s‑a desfășurat în Catedrala „Sfântul Vitus” (edificiu impresionant datând din secolul al XV‑lea), martoră a evenimentelor tragice petrecute cu aproape 300 de ani în urmă. Cântările liturgice au fost înfrumusețate de glasurile armonioase ale diaconilor Valentin Băluță și Alin Buliga.

Frumusețea portului popular românesc a fost reprezentată prin prezența membrilor Ansamblului Popular ,,Datina”, al Parohiei Traunreut din Germania.

În cuvântul de învățătură, PS Episcop Sofian Brașoveanul a prezentat în linii mari situația religioasă din Transilvania de la finele secolului al XVII‑lea până la finele secolului al XVIII‑lea, evidențiind situația nefericită a românilor ortodocși, care, deși erau majoritari, nu se bucurau de drepturi egale cu celelalte națiuni conlocuitoare de confesiuni creștine diferite. Mai mult decât atât, libertatea românilor de a‑și manifesta credința ortodoxă era amenințată de politica religioasă a Casei de Habsburg, care urmărea să impună prin diferite mijloace credința imperială în rândul supușilor săi. Una din hotărârile perioadei istorice a fost decizia de înființare a Bisericii Unite cu Roma sau Greco‑Catolice în anul 1700. Astfel, în schimbul unirii cu Biserica Romei, li se promiteau privilegii clerului și credincioșilor ortodocși cu condiția acceptării celor patru puncte florentine (stabilite de Sinodul de la Ferrara şi Florența din 1438). Se permitea în continuare păstrarea calendarului ortodox și a ritului bizantin. Cu timpul, românii transilvăneni au constatat că privilegiile au rămas promisiuni deșarte și au început astfel lupta de apărare și restabilire a credinței ortodoxe. În acest context tulbure se plasează mișcarea de apărare a credinței ortodoxe în Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII‑lea, inițiată de Cuviosul Visarion Sarai, continuată de Sofronie de la Cioara, de Nicolae Oprea și de preoții Moise Măcinic și Ioan din Galeș. Cu excepția Sfântului Sofronie, toți ceilalți sfinți menționați și‑au aflat sfârșitul în temnițele din Kufstein, datorită curajului de a mărturisi credința creștin‑ortodoxă în fața autorităților, ajungând să‑și apere cauza chiar venind în mai multe rânduri în audiență la împărăteasa Maria Tereza.

Actualizând, ierarhul a remarcat că, deși în perioada actuală relațiile dintre confesiuni s‑au îmbunătățit simțitor, astfel încât ortodocșii primesc biserici catolice sau evangelice unde își pot desfășura slujbele, uneori chiar în dar, totuși datoria celor plecați peste hotare este să cultive credința nu numai la nivel declarativ, ci s‑o confirme printr‑o trăire autentică. Dacă acum mulți ani Imperiul Habsburgic își prelungea granițele printre transilvăneni, sensul exodului s‑a inversat, transilvănenii stabilindu‑se în inima fostului imperiu, aducând cu ei și credința străbună. Însă păstrarea credinței nu poate fi posibilă într‑o societate multiculturală și multireligioasă fără multă jertfă, fără hotărâre și fără implicarea în viața religioasă a parohiilor ortodoxe mai vechi sau mai nou înființate.

După Sfânta Liturghie s‑a oficiat slujba Parastasului pentru credincioșii care au pătimit de‑a cursul istoriei în temuta închisoare din Kufstein, urmată de o procesiune către pavilionul valahilor unde s‑a intonat Acatistul Sfinților Transilvăneni. La final, pr. Mircea Oniga a prezentat pe scurt informațiile pe care le avem cu privire la chinurile prin care au trecut sfinții noștri în interiorul acelor triste ziduri.

La finalul Sfintei Liturghii, PS Părinte Sofian Brașoveanul a mulțumit părintelui catolic Michael Blassnigg, parohul Catedralei „Sfântul Vitus” din Kufstein, care a asistat la slujbă, pentru ajutorul acordat comunității Parohiei Ortodoxe Române din Kufstein prin punerea la dispoziție a spațiului de slujire și pentru întreaga colaborare, oferindu‑i în dar o icoană cu chipul Mântuitorului.

Toți pelerinii au fost invitați la o agapă pregătită cu multă dragoste de credincioșii parohiei nou‑înființate. În încheiere, ierarhul a mulțumit parohienilor coordonați de părintele Daniel Stan împreună cu presbitera Andreea și tuturor celor de față, în mod special copiilor care au dat dovadă de atâta răbdare în această zi cu vreme mohorâtă de dimineață, dar care s‑a luminat după încheierea sfintelor slujbe.