15 septembrie 2017
Familiei Domnului Mircea Ionescu-Quintus,
Preşedinte de onoare al Partidului Naţional Liberal
Îndurerată familie,
Am primit cu tristeţe vestea trecerii din această viaţă a distinsului om de stat Mircea Ionescu-Quintus, personalitate marcantă a vieţii politice româneşti şi unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Partidului Naţional Liberal.
Om credincios şi român patriot, domnul Mircea Ionescu-Quintus va rămâne în memoria românilor pentru eforturile depuse de-a lungul vieţii în lucrarea de promovare a demnităţii poporului român și de consolidare a democrației în societatea românească.
În aceste momente triste pentru familie şi pentru toţi cei ce l-au cunoscut şi preţuit, adresăm tuturor un cuvânt părintesc de mângâiere sufletească şi îi încredinţăm de întreaga noastră compasiune.
Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să odihnească sufletul credinciosului Său Mircea Ionescu-Quintus în Împărăţia Sa împreună cu drepţii întru nădejdea Învierii de obşte!
Cu părinteşti binecuvântări şi sincere condoleanţe pentru familia îndoliată,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
București, 4 noiembrie 2024 Preafericitului Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii Preafericirea Voastră, Vă felicităm călduros cu ocazia împlinirii a 95 de ani de viață, exprimându-ne aprecierea pentru bogata lucrare pastorală și misionară a Preafericirii Voastre întreprinsă în slujba Sfintei Biserici Ortodoxe a Albaniei.
Preasfințiile Voastre, Preacuvioși și Preacucernici Părinți, Potrivit hotărârii Sfântului Sinod, în al doilea semestru al anului 2024, activitatea pastoral-misionară a Bisericii Ortodoxe Române va include o aprofundare a dimensiunii pastoral-misionare și hagiografic-liturgice a cinstirii Sfinților tămăduitori fără de arginți (ἀνάργυροι), ca modele ale îmbinării harului vindecător cu slujirea dezinteresată a aproapelui suferind, așa cum accentuează și imnografia bisericească: „Toată nădejdea punându-și în ceruri, vistierie nefurată loruși sfinții și-au agonisit; în dar au luat, în dar dau celor bolnavi tămăduiri”1.
Am primit cu profundă durere sufletească vestea trecerii neașteptate din această viaţă a părintelui arhimandrit Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula, din județul Cluj. Înzestrat de Dumnezeu cu daruri deosebite, a adăugat la acestea strădaniile sale personale, fiind un mare iubitor al slujirii Sfântului Altar, al comuniunii monahale şi al credincioșilor. Dăruirea şi spiritul său misionar, conştiinţa puternică a lucrării jertfelnice, precum şi zelul său administrativ pot fi un model de înțelegere a slujirii Bisericii lui Hristos şi a aproapelui.
Bucureşti, 2 noiembrie 2024 Preafericirii Sale, Preafericitului Părinte PORFIRIE, Arhiepiscopul de Pec, Mitropolitul de Belgrad-Karlovci, Patriarhul Serbiei Preafericirea
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
