Mesaj de condoleanţe adresat Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii

Mesaje și cuvântări

Pastorala la Duminica Ortodoxiei    Preacuvioși și Preacucernici Părinți, Iubiți frați și surori în Domnul, În lumina duhovnicească a începutului Sfântului și Marelui Post, Biserica ne pun

Mesaje și cuvântări

Am aflat cu deosebită întristare de trecerea din această viață a părintelui Nicolae Mihalcea, preot pensionar, îmbisericit la Parohia Gornet Cricov, din cadrul Protoieriei Urlați, județul Prahova. Părintele Nicolae Mihalcea s-a născut în data de 11 august 1958, în comuna Apostolache, județul Prahova, fiind fiul binecre­din­cioșilor creștini Gheorghe și Maria. După absolvirea școlii gimnaziale din localitatea natală, acesta și-a urmat vocația, înscriindu-se la Seminarul Teologic Ortodox din București, pe care l-a absolvit în anul 1981, dobândind o formare temeinică pentru misiunea ce avea să urmeze.

Mesaje și cuvântări

Astăzi este prima zi din Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști, în care se citește o parte din ­Canonul Sfântului Andrei Criteanul. I. Postul a fost instituit în Rai ca exercițiu de înfrânare și ca libertate a omului de-a alege între Creatorul Dăruitor și pomul interzis de El

Mesaje și cuvântări

La Sfânta Liturghie, la Ectenia pentru cei ador­miți, a fost amintit vrednicul de pomenire Patriarh Justi­nian Marina, întrucât s-a născut în ziua de 22 februarie, zi în care ne aflăm și noi astăzi. El s-a născut în 1901, în localitatea Suiești din județul Vâlcea, astfel că astăzi se împlinesc 125 de ani de la nașterea sa. A fost un mare Patriarh al Bise­ricii noastre, chemat de Dumnezeu să conducă corabia Bisericii în vremurile cele mai tulburi. După ce a fost preot de mir, director de seminar și director al tipografiei ­ Râmnicului, a rămas văduv la vârsta de 34 de ani. În 1945 a fost ales Arhie­reu-vicar al Mitropoliei Mol­dovei și Sucevei, iar în 1947 a devenit titularul acestei mitropolii, păstorind scurtă vreme până în vara anului următor. În 1948, a fost ales, de către Sfântul Sinod, Întâi­stătător al Bisericii Ortodoxe Ro­mâne. Deși a păstorit puțin la Iași, activitatea lui a fost remarcabilă: a restaurat catedrala în care se află cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și a organizat pelerinaje cu cinstitele moaște ale acesteia în județele Moldovei, răvășite de marea secetă dintre anii 1946-1947. Patriarhatul său, care a durat 29 de ani (1948-1977), cel mai lung de până acum, a coincis cu perioada ­ regimului comunist și a luptei împotriva oricărei forme de viață religioasă, în special a celei organizate. Cu multă diplomație, tact și înțelepciune, a reușit să creeze un mod de conviețuire cu regimul ostil. Astfel, perioada păs­toririi sale a însemnat o neașteptată înflorire a vieții bisericești. Dacă în alte țări comuniste bisericile erau dărâmate, în România, în timpul patriarhatului lui Justinian Marina, s-au construit 302 biserici noi și s-au restaurat 2.345, dintre care 999 erau monumente istorice și peste 120 lăcașuri mănăstirești. De asemenea, aproximativ 300 de bi­serici au fost pictate, un adevărat miracol într-un stat comunist. Un alt fapt excepțional a fost cano­nizarea Sfinților Români în 1950, prima pe teritoriul Româ­niei, pro­clamarea solemnă având loc în 1955, cu participarea dele­gațiilor multor biserici ortodoxe surori. În timp ce statul comunist închidea academiile și institutele teologice, Patriarhul Justinian a menținut două facultăți, la Bu­curești și Sibiu, și șase seminarii teologice.