Biserica Ortodoxă intră în Postul Crăciunului

Mâine, Biserica Ortodoxă intră în Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului. Postul Crăciunului simbolizează ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum şi postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum ei aşteptau venirea lui Mesia cu post şi rugăciune, aşa se cuvine să aştepte creştinii, pentru a putea întâmpina prin ajunare pe Cuvântul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria. Acest post ţine 40 de zile: de la 15 noiembrie până la 25 decembrie. În general, în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie este lăsatul secului, 15 noiembrie fiind prima zi de post. Dacă însă această zi cade miercurea sau vinerea, aşa cum se întâmplă anul acesta, începem postul de pe 14 noiembrie.

Din punctul de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor, faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Astfel, este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie inclusiv; pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 7 decembrie (Sf. Filofteia), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria). Însă, din punctul de vedere al postului sufletesc, cerinţele sunt la fel ca în oricare altă zi de post. Putem concluziona că Postul Crăciunului este un post uşor din punctul de vedere al bucatelor, îmbinat cu un riguros post duhovnicesc, totul în folosul creşterii noastre spirituale.

Modificări în programul liturgic

În perioada Postului Crăciunului apar modificări şi în programul liturgic. Începând cu data de 21 noiembrie, se introduc în cadrul slujbei Utreniei catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. La Ceasuri şi Pavecerniţă stihirile şi troparele nu se cântă, ci toate se citesc. Dacă Ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau dumnica, slujba Ceasurilor Împărăteşti se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă Ajunul Crăciunului cade într-una din zilele din cursul săptămânii (de luni până vineri), se va oficia în această zi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, urmând ca în ziua praznicului să se săvârşească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul va fi sâmbăta sau dumnica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului - Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunium Adventus Domini“ (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.