Congres Internaţional de Teologie la Palatul Patriarhiei

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei au început ieri, 22 mai, lucrările Congresului Internaţional de Teologie „Criterii de recunoaştere şi evaluare a picturii bizantine (icoană şi frescă)”, eveniment deosebit în cadrul manifestărilor dedicate Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti. Sesiunea festivă a lucrărilor congresului a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Pictura bizantină – expresia liturgică vizuală a credinţei ortodoxe şi a vieţii sfinţilor”.

Congresul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor de stat, preoţi, profesori, specialişti în Artă Sacră din România şi din străinătate, dar şi pictori bisericeşti şi restauratori, participanţi la Conferinţa Naţională „Unitate Dogmatică şi Specific Naţional în Pictura Bisericească”. Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului a fost moderată de pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. După cuvântul de deschidere al Întâistătătorului Bisericii noastre, a transmis mesajul său Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, care a precizat faptul că atât Statul cât şi Biserica şi societatea civilă sunt interesaţi de cunoaşterea, păstrarea şi ­valorificarea moştenirii culturale a Bizanţului. „Suntem interesate în aceeaşi măsură de această moştenire şi doar împreună, printr-un efort inteligent şi susţinut, putem oferi lumii imaginea unui Bizanţ care continuă să trăiască prin ceea ce a lăsat culturii europene, şi nu numai. Nu pot să nu elogiez eforturile Patriarhiei Române, ale tuturor celor care au reprezentat-o şi o reprezintă cu demnitate şi determinare, pentru protejarea acestui patrimoniu cultural, parte a patrimoniului cultural universal”, a spus ministrul culturii, Ionuţ Vulpescu. În continuare, ministrul culturii a afirmat că suntem ­binecuvântaţi să avem în toate bisericile şi în casele noastre icoane, care prin prezenţa lor ne îndeamnă la rugăciune şi ne atrag mereu atenţia la cele sfinte, icoana reprezentând unul din bunurile spirituale cele mai de preţ ale Ortodoxiei. „Icoana, ca reprezentare simbolică a celor de sus, este speranţă, este expresie a comuniunii cu cele sfinte. România a avut şi are specialişti remarcabili în domeniu şi trebuie să ne gândim cum putem face să transmitem mai departe cunoştinţele lor, pentru a avea o nouă generaţie de cercetători şi de creatori în acest domeniu atât de specializat al artei”, a spus Ionuţ Vulpescu. A urmat mesajul ministrului Educaţiei Naţionale, prof. dr. Pavel Năstase, transmis de Petru Andea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, care a evidenţiat faptul că nu putem îngădui ca secularismul să scoată din şcoala românească simbolurile religioase şi disciplina religie. „Icoanele mijlocesc o cunoaştere mai directă, mai rapidă şi mai clară decât cuvântul. Ceea ce cuvântul povesteşte sau descrie, icoana, prin imitaţie, o arată, o demonstrează”, a arătat Petru Andea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.

În continuare, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, a explicat că frescele bizantine din biserici au fost primele ore de religie, „iar prin complexitatea lor simbolică au fost primele cursuri de teologie ale poporului român ca şi ale tuturor popoarelor de tradiţie creştin-ortodoxă. Prin frumuseţea sa aparte, fresca bizantină rămâne un reper cultural constant, iar prin arta neobizantină promite să recucerească gusturile estetice ale contemporanilor noştri (...). Icoana este parte integrantă, nu doar din spiritualitatea ortodoxă românească, ci şi din cultura noastră, cultură născută la umbra ocrotitoare a zidurilor biserici”, a spus Victor Opaschi, secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Culte. De asemenea, acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, a citit mesajul intitulat „Credinţă, ­cultură şi ştiinţă. Regalitatea şi unitatea română”. „De-a lungul veacurilor, credinţa noastră creştină şi limba noastră romanică şi istoria noastră au reprezentat pilonii importanţi ai dăinuirii poporului român, ai culturii noastre, în acelaşi timp elementele esenţiale prin care ne-am integrat în cultura şi civilizaţia europeană”, a arătat acad. Ionel Valentin Vlad. Ultimul vorbitor din cadrul sesiunii festive a congresului a fost prof. dr. Romiţă Iucu, prorector al Universităţii din Bucureşti, care a transmis mesajul prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti. La final, Patriarhul României a anunţat că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va canoniza, în şedinţa din 4 iulie, un mare rugător isihast şi pictor, Pârvu Mutu, care va avea numele Sfântul Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul.

În cadrul celei de-a doua sesiuni de comunicări din cadrul congresului, moderată de conf. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, au luat cuvântul, pe lângă pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facul­tății de Teologie din București, și pictorul bisericesc Gabriel Toma Chituc, doi iconologi de renume internațional: pr. prof. dr. Nicolai Ozolin, cadru didactic la Institutul de Teologie Ortodoxă „Saint-Serge” din Paris și pr. prof. dr. Michel Quenot, preotul parohiei ortodoxe închinate Maicii Domnului și Sfântului Siluan Atonitul din Fribourg, Elveția.

Părintele profesor Nicolai Ozolin a dedicat subiectul comunicării sale lui Vladimir Lossky, una dintre cele mai mari personalități teologice ale emigraţiei ruse pariziene din secolul trecut, subliniind totodată importanța uneia dintre cărțile scrise de acesta în colaborare cu Leonid Uspensky: „Precedată de trei studii introductive, seria de 60 de capitole comentează din punct de vedere istoric, teologic și liturgic iconostasul, Sfânta Cruce, principalele icoane ale lui Hristos, ale Maicii Domnului și ale diferitelor categorii de sfinți, precum și ciclul complet al icoanelor praznicale. Aproape jumătate, adică 28 din cele 60 de capitole, au fost scrise de Vladimir Lossky.”

Prezentarea părintelui profesor Michel Quenot a atins aspecte legate de inflația imagistică din societatea actuală, de discernământul artistic în scrierea unei icoane, precum și de receptarea acesteia în și de către Biserică. Despre acest ultim aspect, părintele Quenot a afirmat: „Pentru că icoana mărturisește credința Bisericii, ea trebuie să poarte pecetea celei din urmă. Cine, însă, decide ce și cum să facă? Primul păstrător al credinței și succesor al Apostolilor este episcopul, care deține o responsabilitate aparte în acest sens.”

Părintele profesor Ștefan Buchiu a vorbit în discursul său despre puterea mărturisitoare a icoanei ortodoxe în gândirea părintelui Stăniloae, iar pictorul bisericesc Gabriel Toma Chituc a prezentat un studiu fundamentat pe scrierile principalilor sfinți părinți apărători ai teologiei icoanei, conferința sa intitulându-se „Icoana, Chip al Dumnezeirii și Martor al Întrupării”. Sesiunea s-a încheiat cu un fructuos și energic șir de întrebări și răspunsuri.