Decizie istorică pentru bisericile din Turcia

Guvernul de la Ankara a hotărât retrocedarea tuturor bunurilor confiscate începând din anul 1936 de la instituţiile minorităţilor religioase din Turcia. Măsura este privită ca o reacţie la preocupările Uniunii Europene privind tratamentul aplicat minorităţilor în această ţară candidată la aderarea la UE. Printre principalii beneficiari ai acestui decret se numără Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, despre care se crede că ar urma să primească înapoi aproape 1.000 de proprietăţi.

Decizia a fost anunţată înaintea unui dineu, la care au luat parte, la Istanbul, premierul Recep Tayyip Erdogan şi reprezentanţi ai comunităţilor creştine şi evreieşti. Premierul a vorbit despre această hotărâre ca făcând parte din măsurile decisive pentru democratizarea ţării şi a recunoscut că nedreptăţile care au avut loc în trecut au provocat mari suferinţe grupurilor religioase minoritare. La rândul său, Patriarhul şi-a exprimat încrederea în viitor. Turcia a confiscat din 1936 încoace proprietăţi în valoare de miliarde de dolari aparţinând Bisericii armene şi greceşti, confiscări declarate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) drept ilegale. Printre proprietăţile confiscate se află spitale, şcoli şi cimitire. În situaţia în care aceste proprietăţi au fost vândute unor terţe părţi, statul va acorda despăgubiri egale cu preţul de piaţă.

Cu toate că decretul înseamnă un câştig important pentru creştinii din Turcia, asta nu înseamnă că Biserica va reintra în posesia Catedralei "Sfânta Sofia", cea mai importantă biserică a vechiului Imperiu Bizantin, întrucât aceasta a fost confiscată imediat după căderea Constantinopolului, în 1453, când a fost transformată în moschee. A rămas cea mai importantă moschee a oraşului, până în 1931, când a fost închisă publicului pentru patru ani, urmând ca în 1935 să devină muzeu. În prezent, în Turcia trăiesc aproape 100.000 de creştini de diferite confesiuni şi 25.000 de evrei, în mijlocul a 74 de milioane de musulmani.