„Depărtarea de Dumnezeu aduce multă pagubă“

În Duminica a 34-a după Rusalii, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“-Hera din Craiova a primit vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care a oficiat aici Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. În aceeaşi zi, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a liturghisit la Biserica „Sfântul Ilie“ din Turnu Severin.

Credincioşii Parohiei „Sfântul Ioan“-Hera din Craiova l-au primit cu bucurie pe IPS Părinte Irineu, care a săvârşit aici Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

La finalul slujbei, Mitropolitul Olteniei a tâlcuit câteva din învăţăturile pericopei evanghelice duminicale (a Întoarcerii Fiului risipitor, Luca 15, 11-32). „Pilda întoarcerii fiului risipitor ne supune atenţiei, înaintea începerii marelui urcuş duhovnicesc spre Golgota Învierii Mântuitorului, necesitatea întoarcerii din cotloanele întunecate ale sufletelor noastre. Necesitatea de a ne da seama că timpul petrecut departe de Dumnezeu ne aduce multă pagubă sufletească, pentru că în fiecare dintre noi regăsim, mai mult sau mai puţin, starea sufletească a fiului rătăcitor. Risipitori şi rătăciţi în lumea aceasta, de multe ori nu avem puterea şi curajul fiului risipitor de a ne întoarce spre Tatăl ceresc şi de a-I cere ajutorul, ştiut fiind că Dumnezeu ne iubeşte oricât de mult am greşi. El ne iartă dacă ne căim cu adevărat pentru păcatele noastre. De aceea, trebuie să ne întoarcem şi noi, precum Fiul risipitor la Tatăl ceresc şi să-L rugăm ca să ierte păcatele noastre, aşa cum cerem şi în rugăciunea domnească: «Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri!» Cu această iertare beneficiem deodată atât de vindecare, cât şi de primirea în Casa cerească. O casă pe care o regăsim de fapt chiar în sufletul nostru, în interiorul nostru, pentru că purtăm în noi pe Tatăl ceresc, pe Mântuitorul Hristos şi pe Duhul Sfânt, Treimea cea de o fiinţă, încă de la primirea Tainei Sfântului Botez. Să adunăm, aşadar, mintea noastră cea risipită în toate preocupările cele omeneşti, trupeşti, pământeşti. S-o aşezăm pe dânsa înaintea Tatălui ceresc şi, în grai de spovedanie, să-I cerem iertare aşa precum zicem în rugăciune: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!». Purtând aceste cuvinte în inimă, fără îndoială că, de acolo din interiorul nostru cel mai adânc, vom auzi glasul cald al Tatălui ceresc: «Fiule, sau fiică, iertate îţi sunt păcatele tale!»“, a încheiat IPS Părinte Mitropolit Irineu.

Biserica „Sfântul Ioan“- Hera, repere istorice

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“-Hera a fost ridicată pe locul altei biserici de lemn cunoscută sub numele de „Chiţirămonia“. Această biserică de lemn a ars în anul 1800, împreună cu multe alte biserici din oraş, în urma invaziei turceşti condusă de Paşa Pazvantoglu din Vidin. În urma acestei invazii, în primul deceniu al veacului al XIX-lea, se refac toate bisericile distruse de turci, printre care şi Biserica „Sfântul Ioan“-Hera.

Pisania originală a sfântului locaş, aflată şi astăzi în pronaos, îi indică drept ctitori pe  jupân Hera Stănescu, starostele breslei cojocarilor din oraş, care a început construcţia din zid în anul 1804 şi pe fratele său Şerban Stănescu, cel care definitivează această lucrare în anul 1806. Construcţia a fost făcută din cărămidă, în formă de corabie, cu ziduri groase şi stâlpi puternici de susţinere, păstrând tradiţionalul stil brâncovenesc, specific secolelor XVII-XVIII. Slujba de sfinţire a avut loc în acelaşi an, 1806, în timpul domnitorului Constantin Ispilanti, cu binecuvântarea Episcopului Nectarie al Râmnicului.

De la zidirea ei şi până în zilele noastre biserica a fost reparată de mai multe ori. Primele lucrări de consolidare s-au efectuat în anul 1864, după stricăciunile provocate de cutremurul din 1838. Ultimele lucrări de înfrumuseţare au fost făcute sub păstorirea părintelui Alexandru Ierimia, parohul actual al sfântului locaş, care şi-a început slujirea aici în luna noiembrie a anului 2005.

Printre obiectele de valoare deosebită, istorică şi de cult, pe lângă pisania originală din 1806, în biserică se păstrează două icoane ferecate în argint, una a Sfântului Ioan Botezătorul şi alta a Sfântului Ilie Tesviteanul. Foarte vechi şi deosebite sunt şi icoanele de pe catapeteasmă, iar în exteriorul bisericii, în partea vestică a pridvorului, se află o piatră funerară lucrată în marmură albă, cu ornamente, datând din anul 1859.

Duminica Fiului risipitor la biserica severineană „Sfântul Ilie Tesviteanul“

Câteva sute de credincioşi din străvechea urbe de pe malul Dunării au luat parte la slujba oficiată de PS Părinte Nicodim, rugându-se alături de soborul de preoţi şi diaconi pentru sănătatea sufletească şi trupească. La momentul potrivit, cei pregătiţi s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos. Răspunsurile liturgice au fost date de către Grupul psaltic „Sfântul Nicodim“ de la Catedrala Episcopală din municipiu, condus de Cătălin Cernătescu. Slujba a putut fi ascultată în direct pe calea undelor, fiind transmisă de postul de radio „Lumina“ al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

În cuvântul de învăţătură, PS Nicodim le-a vorbit credincioşilor despre cele două tipologii umane biblice bine conturate în pericopa duminicală. Oamenii se împart, aşa cum se înţelege şi din Scriptură, între cei care fac voia lui Dumnezeu şi cei neascultători. Preasfinţia Sa a arătat că pe fiecare dintre noi ne iubeşte Dumnezeu, Care  aşteaptă să ne venim în simţire asemenea fiului risipitor. De aceea, El se bucură de întoarcerea păcătosului la starea cea dintâi, de fiu ascultător, lăsându-se mângâiat de dragostea părintească.

În încheiere, pr. paroh Ioan Ovidiu Polexă i-a mulţumit Preasfinţitului Părinte Nicodim pentru aleasa bucurie prilejuită de vizita pastorală. (Diac. Gheorghe Cioiu, Cătălin Cernătescu)