Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit duminică Sfânta Liturghie în Parohia Românași, Protopopiatul Zalău, județul Sălaj. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ierarhul i‑a oferit preotului paroh Gabriel‑Viorel Gârdan „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție acordată preoților din Biserica Ortodoxă Română.
PS Episcop Petroniu a săvârşit şi slujba Parastasului, în amintirea preotului Gheorghe Gherman, care a trecut, în urmă cu doi ani, la cele veșnice, și a preotesei Lucia Gherman, care a adormit întru Domnul recent.
La finalul slujbei, pr. paroh Gabriel‑Viorel Gârdan a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru înalta distincție acordată și Preasfințitului Părinte Episcop Petroniu pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură.
În continuare, în curtea Centrului de servicii sociale „Sfântul Gheorghe” a fost dezvelit bustul vrednicului de pomenire preot Gheorghe Gherman (1954‑2022), bust care a fost binecuvântat de PS Episcop Petroniu. Bustul turnat în bronz și amplasat pe un soclu de piatră a fost realizat de sculptorul Alexandru Păsat, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj‑Napoca.
În perioada 2000‑2015, prin implicarea pr. Gheorghe Gherman, a fost construit Centrul de servicii sociale „Sfântul Gheorghe”. Aici funcționează, începând cu 16 august 2015, Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice.
Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a găzduit marți, 5 noiembrie, cea de‑a doua sesiune a Conferinței pastoral‑misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În cadrul lucrărilor acestei sesiuni prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat clerici din județul Prahova, au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului comemorativ 2024.
Comunitatea din Satu‑Nou (Belceşti), județul Iași, atât de frumos unită în jurul părintelui paroh Andrei Florariu şi al preotului slujitor Vasile Florariu, va participa sâmbătă, 9 noiembrie, la sfinţirea ca
În Arhiepiscopia Timișoarei au debutat luni, 4 noiembrie, conferințele preoțești consacrate Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. În biserica Parohiei Iosefin din Timișoara,
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a împlinit în ziua de 3 noiembrie 2024 57 de ani. Ierarhul și‑a serbat aniversarea săvârşind Sfânta Liturghie la biserica Parohiei „Izvorul
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
