Duminică, 19 februarie, are loc la Deva slujba de hirotonie a arhimandritului Gherontie Ciupe în slujirea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Evenimentul se va desfășura la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Deva.
Programul slujbei de hirotonie a arhimandritului Gherontie Ciupe în slujirea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei începe sâmbătă, 18 februarie, la ora 17:00, cu slujba Vecerniei la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Deva, urmată, de la ora 18:00, de slujba de ipopsifiere a arhimandritului Gherontie Ciupe la treapta arhieriei.
Duminică, la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, de la ora 9:00, vor avea loc Sfânta Liturghie arhierească şi slujba de hirotonie a arhim. Gherontie Ciupe în slujirea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales, în ședința de lucru din 9 februarie, Arhiereul-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei în persoana arhimandritului Gherontie Ciupe, vicar administrativ eparhial al Episcopiei Devei și Hunedoarei.
Arhimandritul Gherontie Ciupe (56 de ani) a urmat Seminarul și Facultatea de Teologie la Craiova, a avut o bursă de studiu la Padova, Italia, iar doctoratul l-a obținut la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, cu tema „Despre Taina Pocăinței și Reconstrucția Sinelui”.
A fost Mare Eclesiarh al catedralei din Craiova (1996-2010), exarh al mănăstirilor în Arhiepiscopia Craiovei (2002-2003; 2005-2009), secretar eparhial la Craiova (2003-2005), apoi vicar administrativ eparhial al Episcopiei Devei și Hunedoarei (2010-2018; martie 2021-prezent), dar și consilier eparhial, tot la Deva (2018-2021).
De sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, astăzi, 14 septembrie 2026, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură la sfârșitul Sfintei Liturghii oficiate în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat că „Sfânta Cruce a lui Hristos este semnul iubirii care învinge păcatul și moartea”.
Credincioșii din satul doljean Geblești au trăit, în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, bucuria duhovnicească a sfințirii Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Slujba de
În ziua de prăznuire a Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian, Episcopul Cartaginei, duminică, 13 septembrie 2026, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, și‑a sărbătorit
Numeroși credincioși din Capitală au participat astăzi, 14 septembrie 2026, la Catedrala Patriarhală istorică, la Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. Sfânta Liturghie a
.jpg)
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„În vremea aceea s-au sfătuit arhiereii și bătrânii poporului împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, și L-au dus la Pilat, zicând: Răstignește-L! Răstignește-L! Zis-a lor Pilat: Luați-L voi și
Fraților, cuvântul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Că scris este: «Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați
Înălţarea Sfintei Cruci este sărbătoarea ce ne aminteşte de momentul din secolul IV, de la Ierusalim, când Sfântul Ierarh Macarie a ridicat în fața creștinilor Crucea pe care a fost răstignit Domnul nostru
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 648 „– De ce să mă tem? Mântuitorul este cu noi (zicea protos. Iosif Rusu). Atunci îndată fac semnul
„Începutul educației constă în cercetarea cuvintelor” (ἀρχὴ παιδεύσεως ἡ τῶν ὀνομάτων ἐπίσκεψις), spunea atenianul Antisthene (445-365 î.H.), în asentiment deplin cu
Crucea este semnul iubirii absolute a lui Dumnezeu. Îmbrățișând-o, Hristos redă vieții, iubirii și suferinței pământești adevăratul sens care duce la lumina și fericirea nesfârșită. Omul nu este făcut
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
