Duminica Vameşului şi a Fariseului la Catedrala Patriarhală

În Duminica a 33-a după Rusalii, 13 februarie 2022, la începutul perioadei liturgice a Triodului, credin­cioșii bucureșteni s-au reunit în rugăciune la Catedrala Patriarhală. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a explicat semnificațiile perioadei liturgice a Triodului: „Această perioadă se întinde pe parcursul a zece săptămâni, dintre care trei săptămâni, adică patru duminici, reprezintă un interval în care ne pregătim duhovnicește pentru a intra în Sfântul și Marele Post. Este singurul post din cursul anului pentru care există o perioadă atât de lungă de pregătire, lucru care ne arată cât de important este pentru creșterea noastră duhovnicească Sfântul și Marele Post. Această perioadă de zece săptămâni este asemănată cu un urcuș, cu o scară duhovnicească alcătuită din zece trepte”.

În continuare, Preasfinția Sa a subliniat diferenţa dintre cele două categorii de oameni, reprezentate, metaforic, de vameş şi de fariseu. „În acest urcuș al învierii pe care îl începem astăzi, prima treaptă este dedicată modului în care noi, creștinii, trebuie să intensificăm și să facem rugăciunea noastră cu multă smerenie și cu un adânc duh de pocăință, mai ales în timpul postului. Părinții Bisericii au rânduit în duminica aceasta să se citească pasajul evanghelic care relatează pilda Vameșului și a Fariseului. Fariseii erau un partid politic religios în vremea Mântuitorului, care era alcătuit de oameni care se considerau împlinitorii în toate detaliile ai Legii Vechiului Testament. Lucrul acesta îi făcea să-i desconsidere pe ceilalți oameni, așa cum îl vedem pe fariseul din Evanghelia de astăzi, care îl desconsideră pe vameșul care a intrat în templu să se roage. (...) Celălalt aparținea unei alte grupări sociale, a vameșilor. Erau și ei iudei, dar erau recrutați de către autoritățile romane păgâne pentru a strânge taxele cu care fiecare cetățean era dator față de stăpânire. Erau socotiți de către iudei ca fiind trădători de neam, întrucât de bunăvoie obțineau o slujbă care era în detrimentul poporului ales. Amândoi erau animați de dorința de a se ruga Domnului. În același ceas al zilei urcă spre templu pentru a se ruga. O faptă bună fac amândoi. Însă ceea ce diferențiază rugăciunea lor este modul în care este făcută. (...) Vameșul se roagă smerit, cu zdrobirea sufletului, cu pocăință sinceră și adâncă. De aceea, Mântuitorul spune că mai îndreptat s-a întors la casa sa vameșul decât fariseul”, a spus Episcopul-vicar patriarhal.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.