Expoziție dedicată împlinirii a 140 de ani de existență a Tipografiei Cărților Bisericești

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei au avut loc joi, 20 ianuarie 2022, vernisarea expoziției de carte intitulate „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022) - 140 de ani de activitate neîntreruptă” și lansarea unui album monografic realizat cu prilejul acestei aniversări. La eveniment a participat şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ostenitori în cadrul Tipografiei Cărților Bisericești.

Expoziția de carte, care a marcat împlinirea a 140 de ani de existență a Tipografiei Cărților Bisericești, a cuprins volume valoroase, inclusiv ediții princeps, precum prima carte de cult ieşită din această tipografie („Orologiul Mare”, în anul 1887), Biblia Sinodală - ediția 1914, până la cele mai recente volume tipărite aici. Totodată, au fost expuse și două piese vechi de producție germană folosite în activitatea tipografiei: o presă pentru blocuri de carte de la finalul veacului al 19-lea și o mașină de capsat pentru broșuri din prima jumătate a veacului 20.

Răspândirea cuvântului lui Dumnezeu prin intermediul tiparului

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că această activitate tipografică este fundamentală pentru misiunea Bisericii: „Răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în tipar a fost o necesitate și în mod deosebit trebuie să reținem faptul că primul Liturghier ortodox din lume a fost tipărit în Țara Românească în anul 1508, la Târgoviște, în limba slavonă. Avem o tradiție aici în Țara Românească și apoi în Moldova de a răspândi cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul tiparului. Este o constatare că Biserica a căutat să folosească tipografiile în măsura în care acestea s-au perfecționat. De la tipografia care semăna cu un teasc de stors strugurii și până la tipografia din zilele noastre au fost o mulțime de etape”.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că nu este importantă doar tehnologia, ci și producerea materialului pentru tipografie. „Putem tipări mult, dar conținutul lucrărilor tipărite depinde de capacitatea intelectuală, de elanul credinței și de profunzimea gândirii. Este foarte important nu doar să tipărim mult, ci să tipărim și material foarte consistent, să tipărim cărți de referință, pentru că există o inflație de informații din ce în ce mai mult în lume. Desigur, în paralel cu textul tipărit s-a dezvoltat acum tehnica modernă digitală și este uneori un efort necesar pentru a distinge între valori, a alege ceea ce este folositor pentru suflet și ceea ce este dăunător”, a precizat Patriarhul României.

„Regula credinței se vede în regula rugăciunii”

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit că unele dintre tipăriturile care au cea mai lungă tradiție sunt cărțile de cult, deoarece sunt necesare comunității și exprimă credința acesteia. „În cărțile de cult nu este voie să se exprime idei individuale doar pentru a se remarca autorul, ci trebuie să se exprime credința Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că cea mai sigură sursă pentru a înțelege dreapta credință este cultul ortodox. Deci, regula credinței se vede în regula rugăciunii. În mod deosebit, în anul acesta consacrat rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului este foarte important să tipărim cu grijă cărțile de rugăciune și de cult, păstrând un echilibru între tradiție și noutate. Cărțile de cult în limba română și Sfânta Scriptură sunt tipărite de 300 de ani în limba înțeleasă de popor, pe când în Bisericile Ortodoxe surori se păstrează încă limba veche în cult, slavonă sau greaca veche. Biserica Ortodoxă Română a adaptat limba liturgică cu un efort deosebit de-a lungul secolelor, și forma aproape definitivă pe care o întâlnim astăzi se găsește la Sfântul Antim Ivireanul, care a încheiat procesul de românizare a textelor liturgice. Acest ierarh de neam străin, georgian, a adus o contribuție deosebită pentru limbajul folosit în cărțile de cult, mai ales în Molitfelnic. Avem această nevoie de a păstra pe de o parte tradiția, sensul autentic al cuvintelor atunci când ele sunt traduse din limba greacă, iar pe de altă parte, de a face înțeleasă pentru fiecare epocă această expresie a credinței în cult sau acest limbaj, încât este nevoie de o mare maturitate și de mult discernământ. Aici, la tipografie, avem nevoie nu doar de tehnică performantă, ci și de oameni competenți din punctul de vedere al editării cărților”, a evidențiat Preafericirea Sa.

La finalul cuvântului rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe ostenitorii din cadrul Tipografiei Cărților Bisericești: „Vă felicităm pe toți cei care v-ați străduit ca în activitatea în acest domeniu să lucrați cu conștiință eclezială, bisericească, și anume că lucrați pentru mântuirea credincioșilor, pentru transmiterea iubirii lui Hristos față de oameni și pentru ajutorarea poporului ca să se apropie mai mult de Dumnezeu prin rugăciune și fapte bune”.

Lansarea albumului monografic „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022)”

În cadrul expoziției a fost lansat și albumul monografic „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022)”, apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, care prezintă o analiză istorică de la înfiinţare până în prezent, ima­gini din timpul existenței acestei tipografii, precum și facsimile ale celor mai importante cărți tipărite aici, ca „pios omagiu și recu­noștință pentru toți ostenitorii care și-au desfășurat activitatea în această instituție bisericească”, cum se arată în Cuvântul-îna­inte al volumului.

La finalul evenimentului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit lui Mihai Ilie, din comuna Bârsănești, județul Bacău, Ordinul „Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pentru mireni, în semn de recunoștință pentru donația oferită Bibliotecii Sfântului Sinod.

De asemenea, toți cei prezenți au primit din partea Preafericirii Sale albumul monografic „Tipografia Cărților Bisericești (1882-2022)”.

Expoziția a fost organizată de Biblioteca Sfântului Sinod, împreună cu Tipografia Cărților Bisericești.