Hram la Mănăstirea de la Cut

Biserica Ortodoxă va pomeni mâine, 24 septembrie, pe Sfântul Cuvios Siluan Athonitul (1866-1938), un dascăl apostolic şi profetic al Bisericii din secolul al XX-lea.

În Arhiepiscopia Alba Iuliei există o mănăstire care are hramul "Cuviosului Siluan", Mănăstirea de la Cut, unde este stareţ părintele Teofan Popa.

Anul acesta, la slujba hramului va participa Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, care va fi însoţit de părintele Andrei Barbu, exarhul mănăstirilor, şi de părintele Ion Galaţă, consilier economic la Centrul Eparhial.

Sfântul Siluan mai este cinstit şi la Mănăstirea Lupşa, care are hramul bisericii noi închinat Cuviosului Siluan, şi la Mănăstirea "Buna Vestire" de la Cib, care are ca al doilea hram pe Sfântul Siluan.

O părticică din moaştele Sfântului Siluan se află şi la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, unde se va face în seara aceasta Priveghere de la ora 21:00, slujbă ce va cuprinde şi Sfânta Liturghie.

Hram va fi şi la Biserica Memorială "Mihai Viteazul" din Alba Iulia, care, din 2006, a primit ca al doilea ocrotitor pe Cuviosul Siluan. La această biserică se află şi o părticică din moaştele Sfântului Siluan, iar slujbele de hram se vor face începând din ajun, astăzi, 23 septembrie, de la ora 18:00, cu Privegherea, care va cuprinde Vecernia Mare cu Litie, Utrenia şi Sfânta Liturghie.

"Dumnezeu este iubire nesfârşită"

Despre Sfântul Siluan Athonitul, părintele Florin Botezan, parohul Bisericii Memoriale "Mihai Viteazul" din Alba Iulia, a spus că "s-a născut în anul 1866, în Rusia, iar la 27 de ani pleacă în Sfântul Munte Athos, la Mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon, unde devine monah şi unde vieţuieşte până la adormirea sa întru Domnul, la 24 septembrie 1938". Însemnările sale publicate împreună cu o introducere a ucenicului său, arhim. Sofronie, ne descoperă profunzimea vieţii sale duhovniceşti, ce l-a condus la acea cunoaştere a lui Dumnezeu prin experienţă, care este viaţa veşnică. Încă de la începutul vieţii sale duhovniceşti a primit un mare har de la Dumnezeu văzându-L pe Hristos viu. Nu a durat decât o clipă, dar, după cum scrie părintele Sofronie, inima şi trupul său au fost năpădite cu totul de un foc atât de năprasnic, încât, dacă vederea ar fi durat mai mult, n-ar mai fi putut să supravieţuiască. De atunci, nu a mai putut uita privirea lui Hristos, de o negrăită blândeţe, nesfârşit iubitoare, plină de pace şi bucurie. În toţi anii vieţii sale, care se vor scurge mai apoi, el a dat neobosit mărturie că "Dumnezeu este iubire, iubire nesfârşită, nepătrunsă".

Actul de canonizare îl numeşte pe Sfântul Siluan "dascăl profetic şi apostolic al Bisericii", ceea ce înseamnă "o recunoaştere a importanţei deosebite pe care acest sfânt, depăşind limitările naţionalităţii, o are pentru întreaga Biserică a lui Hristos", a spus pr. Florin Botezan.

"Într-un limbaj simplu şi accesibil, dar în acelaşi timp foarte profund, Sfântul Siluan ne împărtăşeşte în scrierile sale experienţa sa duhovnicească, insistând asupra faptului că este posibilă cunoaşterea lui Dumnezeu doar în Duhul Sfânt, atunci când ai smerenia lui Hristos, iar iubirea ta îmbrăţişează întreaga lume, chiar şi pe vrăjmaşi. De altfel, Sfântul Siluan ne învaţă că singurul criteriu al adevărului este tocmai iubirea faţă de vrăjmaşi, lucru posibil doar cu ajutorul harului lui Dumnezeu, dacă ţinându-ne mintea în iad nu deznădăjduim", a mai precizat părintele Florin Botezan din Alba Iulia.