În seara zilei în care, la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Bucuriei, au fost așezate spre închinarea pelerinilor cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea și ale altor bineplăcuți ai lui Dumnezeu, la Catedrala Patriarhală a fost săvârșită slujba Privegherii în cinstea acestei sfinte nevoitoare recent canonizate, care a viețuit în zilele noastre. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor numeros de preoți și diaconi.
Hram la Mănăstirea Pissiota
Mănăstirea Pissiota, situată la 40 de kilometri nord de Bucureşti, şi-a sărbătorit ieri hramul închinat Naşterii Maicii Domnului.
Slujba hramului a fost oficiată anul acesta de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în prezenţa întregului sobor de maici al mănăstirii. Au fost prezente toate stareţele mănăstirilor din jur şi sute de credincioşi. În cuvântul de învăţătură rostit, PS Varsanufie a binecuvântat obştea maicilor de la Pissiota şi pe toţi credincioşii prezenţi, explicând rolul şi importanţa Maicii Domnului în viaţa fiecărui creştin. Mănăstirea Pissiota a fost ctitorită la început ca schit, de către inginerul Nicolae Pissiota şi soţia sa, Zoe, între anii 1928-1929. Între anii 1928 şi 1948, mănăstirea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“ a fost de călugări, apoi, patriarhul Justinian a transformat-o în mănăstire de maici până în anul 1962, când, din cauza prigoanei comuniste, a fost desfiinţată abuziv. Schitul a fost redeschis, spre bucuria maicilor şi a sutelor de credincioşi care vin şi se închină aici, prin hotărârea Arhiepiscopiei Bucureştilor, în anul 1993. (C.B.)



.jpg)
