Hramul Mănăstirii Antim din Capitală

Ca şi la slujba de Priveghere, în ziua prăznuirii sfântului Antim, biserica a fost plină de credincioşi. În cuvântul de învăţătură, rostit după Sfânta Evanghelie, Preasfinţitul Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul a subliniat rolul pe care Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul l-a avut în cultura şi spiritualitatea românească, încă din anul 1682, când a început instruirea sa în arta tiparului la Mănăstirea Cetăţuia din Moldova, unde a funcţionat singura tipografie din întreaga lume ortodoxă. Întreaga sa viaţă şi-a dăruit-o slujirii Bisericii lui Dumnezeu şi semenilor săi, chiar dacă era străin de neamul românesc, străduindu-se ca în toate ascultările sale, precum cele de tipograf, gravor, teolog şi ierarh, să „lumineze poporul, să îndrepte moravurile şi să înalţe cultural şi duhovnicesc Biserica şi poporul român“. În acest sens, Sfântul Antim Ivireanul a înfiinţat noi tipografii, mai întâi la Mănăstirea Snagov, în 1694, când a fost numit egumen al acestei mănăstiri, apoi la Râmnicu-Vâlcea, unde a fost ales episcop (1705-1708) şi unde a ctitorit biserici noi, dar şi două şcoli „de pomană pentru copii“. „Toate darurile pe care le-a primit de la Dumnezeu, toată energia şi priceperea sa le-a consumat slujind cu atâta credinţă şi abnegaţie Biserica şi poporul român. Noi nu putem susţine învăţământul aşa cum Sfântul Antim Ivireanul, acum 300 de ani, a găsit resurse să organizeze şcoli pentru copiii din familiile obişnuite, dar putem susţine câte un copil care nu are posibilităţi de a merge la şcoală“, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

La final, Preasfinţia Sa a semnalat o nouă apariţie editorială dedicată Sfântului Antim Ivireanul, a cărei lansare va avea loc săptămâna aceasta la Academia Română. În semn de mulţumire pentru prezenţa la sărbătorirea celui de-al doilea hram al bisericii Mănăstirii Antim, protos. Vicenţiu Oboroceanu, stareţul mănăstirii, a dăruit Preasfinţiei Sale o icoană a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul.