Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat astăzi, 8 noiembrie 2022, Sfânta Liturghie în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Războieni din judeţul Neamţ.
Credincioşii din judeţul Neamţ şi din alte părţi ale Moldovei au venit astăzi, 8 noiembrie 2022, la hramul Mănăstirii Războieni din judeţul Neamţ. De dimineaţă, oamenii au participat la slujba Ceasurilor şi a Acatistului, şi s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, veche de şase secole. Apoi a fost întâmpinat Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, de către soborul slujitorilor şi de stavrofora Olimpiada Neagu, stareţa aşezământului monastic. Preasfinţia Sa s-a închinat în ctitoria Slăvitului Voievod Ştefan cel Mare a aşezării monahale, iar apoi a oficiat Sfânta Liturghie. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi arhimandritul Petroniu Marin, exarh de Neamţ.
În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, PS Părinte Episcop Andrei a amintit că ziua pomenirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost rânduită în calendar de către Sfinţii Părinţi în cea de-a opta zi din a treia lună a anului bisericesc. „În ceata cereştilor puteri este şi îngerul nostru păzitor. Sfinţii Îngeri sunt slujitori ai Preasfintei Treimi, ai Dumnezeului Celui veşnic, şi au îndatorirea pe pământ de a vesti voia lui Dumnezeu. Ei au fost creaţi de Dumnezeu înainte de facerea celor văzute şi a celor nevăzute, aşa cum mărturisim în Simbolul de credinţă. În Cartea Facerii a Vechiului Testament, aceşti trimişi ai lui Dumnezeu se cheamă îngeri. Ei reprezintă lumea nevăzută cu ochii noştri cei trupeşti”, a amintit Episcopul Covasnei şi Harghitei. Preasfinţia Sa a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru că a binecuvântat să slujească în străvechea aşezare monahală de la Războieni. La final s-a oficiat Parastasul pentru ctitorii lăcaşului și pentru ostaşii înmormântaţi la Războieni.
Scurt istoric
Pe meleagurile pitoreştii aşezări Războieni - Valea Albă, judeţul Neamţ, s-a desfăşurat una dintre cele mai crâncene bătălii pe care a purtat-o Voievodul Ştefan cel Mare cu turcii, la 26 iunie 1476. Momentul de la Valea Albă a fost cel mai plin de suferinţă din viața Sfântului Voievod, care, deşi a fost un bun conducător de oşti, nu a reuşit să biruiască numeroasa armată turcească. Din zbuciumul trăirii interioare a voievodului a răsărit hotărârea de a ridica o biserică-mausoleu, gând materializat însă după 20 de ani de la bătălie.
Biserica este ridicată în stil gotic, îmbinat cu elemente moldoveneşti, pe plan dreptunghiular, fără turle. În exterior, pe peretele de miazăzi, se află pisania sculptată în piatră, în limba slavonă, ce constituie un valoros document, ca mărturie a luptei moldovenilor pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în anul 1974, s-a identificat o groapă comună dispusă între mijlocul naosului şi altar, în care au fost reînhumate numeroase oseminte ale ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă. Mănăstirea Războieni a luat fiinţă în 1734, ca aşezare monahală de călugări. În 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi schimbă statutul aşezământului monastic, devenind mănăstire de monahii. De-a lungul timpului, a fost supusă vitregiilor vremii, fiind văduvită de toate bunurile şi daniile. În 1959, în baza Decretului 410, a fost desfiinţată, casele fiind distruse, iar călugăriţele alungate. În 1990, după 31 de ani, a fost reînfiinţată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
.jpg)
