În satul Dupăpiatră-Cheia, comuna Buceş, judeţul Hunedoara, a avut loc o amplă manifestare intitulată „Întâlnirea moţilor cu istoria“, aflată la cea de a 42-a ediţie, dedicată atât cinstirii eroilor şi martirilor neamului românesc, cât şi victoriei moţilor aflaţi sub conducerea lui Avram Iancu, în anul 1849.
Manifestarea „Întâlnirea moţilor cu istoria“ a debutat cu slujba Parastasului pentru toţi eroii şi martirii neamului românesc, oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu părintele Miron Pârva, inspector bisericesc al Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi cu protopopul Ioan Jorza. Totodată a fost intonat imnul de stat al României, interpretat de o fanfară militară, apoi a urmat momentul depunerii de coroane din partea autorităţilor statului.
Batalionul 26 Vânători de Munte „Avram Iancu“ al armatei române a prezentat onorul, apoi a urmat defilarea în ritmul „Marşul lui Iancu“. Acelaşi batalion a efectuat şi un exerciţiu militar, care i-a încântat pe cei prezenţi.
Moţii, în evenimentele din 1849
Sărbătoarea de la Dupăpiatră aminteşte an de an de evenimentele petrecute la 18-19 mai 1849, când comandantul trupelor maghiare, Imre Hatvany, a încercat să se retragă din faţa românilor, de la Abrud spre Zlatna. Moţii, aflaţii sub conducerea lui Avram Iancu, au învins în această luptă, iar în amintirea acelei victorii, în 1972, pe versantul drept al strâmtorii de la Cheia a fost ridicată o troiţă pe care stă scris: „Aici românii moţi, sub conducerea lui Avram Iancu şi a tribunilor săi, au luptat şi au învins la 19 mai 1849. Honor et patria“.
În mesajul transmis cu acest prilej de reprezentantul Episcopiei Devei şi Hunedoarei, părinte Miron Pârva, a fost subliniată importanţa sentimentului de recunoştinţă faţă de eroii neamului românesc.
Moţii s-au întâlnit cu propria lor istorie la Dupăpiatră, sărbătorind astfel 165 de ani de la eroicele evenimente. În cadrul manifestării au avut loc, pe lângă acţiunile cu caracter religios, militar şi folcloric, şi alte activităţi în care moţii şi-au prezentat atât tradiţiile, cât produsele tradiţionale specifice. (Pr. Mihai Ioan Todoran)
.jpg)
