Măritul Praznic al Naşterii Domnului să vă aducă pace şi bucurie în case, iar sufletele cele pline de credinţă să devină iesle primitoare a Preabunului Mântuitor ca iubirea Sa milostivă să dăinuiască între noi!
Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos a fost prăznuită cu multă bucurie și dragoste și în Episcopia Daciei Felix, Serbia. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Episcop Ieronim a oficiat Sfânta
Sâmbătă, 27 decembrie, în cea de-a treia zi de Crăciun, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Diaconești.
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Prunci nevinovați” din Măcin, județul Tulcea, a primit duminică, 28 decembrie, vizita Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii. Vizita arhierească a fost pentru comunitate o bucurie și o binecuvântare, mai ales că luni, 29 decembrie, s-au pomenit și cei 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod. Preasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoți și diaconi, la slujbă participând credincioși din localitate.
În ziua prăznuirii Sfântului Arhidiacon Ștefan, întâiul mucenic al Bisericii lui Hristos, sâmbătă, 27 decembrie, Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, la Parohia „Sfânta Mare Muceniță Anastasia” din municipiul Călărași. La slujbă au participat numeroși credincioși din municipiu și din împrejurimi, precum și autorități locale și județene.
.jpg)
Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului) Matei 1, 1-25 Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe
„În vremea aceea a venit Iisus în Betsaida. Și au adus la El un orb și L-au rugat să Se atingă de el. Și, luând pe orb de mână, l-a scos afară din sat și, scuipând în ochii lui și punându-Și mâinile peste el, l-a întrebat dacă vede ceva. Și el, ridicându-și ochii, a zis: Zăresc oamenii; îi văd ca pe niște copaci umblând. După aceea, El a pus iarăși mâinile pe ochii lui și l-a făcut să vadă, și acesta s-a îndreptat și a văzut din nou limpede pe toți. Apoi l-a trimis la casa lui, zicându-i: Să nu intri în sat, nici să spui cuiva din sat.”
Fraților, prin aceasta, Duhul Sfânt ne lămurește că drumul către Sfânta Sfintelor nu era să fie arătat, câtă vreme cortul întâi mai stătea în picioare, care era o pildă pentru timpul de față și î
Sfânta Muceniţă Anisia era din Tesalonic şi a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305). După moartea părinţilor ei, care erau foarte bogaţi, sfânta ducea o viaţă singuratică şi bineplăcea lui Dumnezeu prin faptele sale bune. Vânzându-și toată bogăția, prețul luat l-a împărțit săracilor și celor ce pătimeau prin închisori, nu numai dându-le cele de trebuință, ci chiar slujindu-le cu mâinile sale acelora care fiind răniţi nu mai puteau să aibă grijă de ei înşişi. Anisia fecioara îi vindeca pe unii ca aceștia, ungându-i cu balsamuri şi legându-le rănile și îi încuraja pe cei mâhniți, apoi și pe bolnavii ce zăceau pe paturi îi cerceta și din averea sa îi ajuta. Umbla pe ulițe și pe drumuri și pe câți afla prin gunoaie, săraci sau bolnavi, îi ajuta. Și grăia întru sine: „Să nu-mi fie mie a căuta dulceți și mângâieri întru bogății, care nici ca o picătură de apă nu se vor afla la ziua judecății”. Într-o zi, vrând să meargă la biserică pentru a se închina Domnului Iisus Hristos, a auzit gălăgie mare în popor. Intrând pe poarta ce se numea a Casantrionei, i-a văzut pe păgânii care serbau praznicul Soarelui. Atunci, unul dintre ostaşii păgâni a văzut-o şi a întrebat-o unde merge. Ea a mărturisit că este creştină şi că merge la biserică să se roage. Atunci, ostaşul scoţând sabia a lovit-o pe Sfânta Anisia în coastă, iar aceasta căzând şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Moaştele ei se găsesc până astăzi la Tesalonic, în Biserica „Sfântul Dimitrie”.
Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic, 25-26, în Filocalia (2008), vol. 1, pp. 318-319 „Însăși lumina sfintei cunoștințe ne învață că simțirea naturală este una, dar e împărțită în două lucrări,
Există între colindele românești, pe care le ascultăm cu multă plăcere în această perioadă a anului, unul care începe cu următoarele versuri: „Dacă în fiecare zi, Crăciunul ar veni, ce bucurie ar fi!”
Starea inițială a protopărinților, de dinainte de păcat, rămâne o sursă încă neepuizată de cunoaștere a existenței umane. Discuțiile legate de calitățile firii omenești date în actul creației sun
În fiecare an, în ultima zi a lunii noiembrie, Biserica îl pomenește pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat de Domnul Hristos la misiunea de propovăduire a cuvintelor Sale veșnice. În mod deosebit,
