La Mănăstirea Izbuc, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, și Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, au liturghisit în Duminica a șaptea după Pogorârea Sfântului Duh, la Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ziua Înainte-prăznuirii scoaterii Sfintei Cruci.
Minunea vindecării a doi orbi și a unui mut din satul pescăresc Capernaum, „satul mângâierii”, a fost explicată celor prezenţi de către PS Părinte Episcop Nicodim al Severinului și Strehaiei, care a evidențiat învățăturile principale care se desprind din fragmentul evanghelic.
La finalul programului liturgic, PS Părinte Episcop Sofronie al Oradiei i-a îndemnat pe toți cei prezenți la practicarea constantă și intensă a Rugăciunii lui Iisus, cunoscută și ca Rugăciunea inimii sau Rugăciunea liniștirii, a isihiei, mai ales acum, în perioada celor două săptămâni de postire, o ocazie de a se apropia mai mult de Dumnezeu și de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și de a liniști viforul mulțimii gândurilor care tulbură sufletul și mintea.
În încheiere, arhim. Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc și exarhul mănăstirilor și așezămintelor monahale din cuprinsul Eparhiei Oradiei, a mulţumit ierarhilor pentru prezenţă şi cuvântul de învățătură și pentru efortul de a fi împreună-rugători și pelerini la Mănăstirea Izbuc în duminica premergătoare Postului Adormirii Maicii Domnului.
Potrivit rânduielii specifice slujbelor din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului, în bisericile ortodoxe a fost săvârșită, în seara zilei de duminică, 5 aprilie, Denia din Sfânta și Marea Luni. La Catedrala Patriarhală din București, slujba a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi din care a făcut parte și părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Mulţimi de credincioşi au participat şi în acest an, în Sâmbăta Floriilor, la tradiţionala procesiune de la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu. Procesiunea de Florii a avut loc după slujba
Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, a 6‑a din Postul Mare, a fost prăznuită cu multă bucurie și în Parohia Pleașa, județul Prahova, prin oficierea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Alături de ierarh s‑au rugat părintele Marius Adrian Gheorghe, parohul sfântului lăcaș, și arhidiaconul Andrei Duță. În cuvântul de învățătură rostit credincioșilor prahoveni, Preasfinția Sa a explicat semnificația duhovnicească a gestului Mariei de a unge cu mir picioarele Mântuitorului Iisus Hristos.
Credincioșii bucureșteni au participat duminică, 5 aprilie 2026, la Sfânta Liturghie prilejuită de marele praznic al Intrării Domnului în Ierusalim. La Catedrala Patriarhală, slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
.jpg)
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi
„În vremea aceea era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei. Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și I-a șters picioarele cu părul capului ei, iar fratele ei, Lazăr, era
Fraților, bucurați-vă pururea întru Domnul. Și iarăși zic: Bucurați-vă! Îngăduința voastră să se facă știută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovărați cu nicio grijă, ci, întru
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor în Intrarea Domnului în Ierusalim. După învierea lui Lazăr din morţi, mulţi din cei ce au văzut minunea au crezut în Hristos.
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, Cap. III, în Părinți și Scriitori Bisericești (2000), vol. 41, p. 196 „Iar Fiu numesc pe Cel ce este din ființa Lui,
Sărbătoarea Floriilor din Duminica Stâlpărilor este o zi binecuvântată, plină de bucurie şi pace cerească. Floriile reprezintă momentul din an când sărbătorim Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în
PROCESIUNE (lat. processio, -onis – cortegiu, ceremonie, alai) Mișcare planificată a unui grup de oameni dintr-un loc în altul, cu un scop religios, adesea însoţită de slujbe religioase. De obicei, preoții merg în frunte, purtând cruci, prapuri și intonând cântări religioase, până la locul unde are loc slujba.
Fără repere, orice itinerar este neîmplinit. Ne raportăm astăzi formal la norme şi reguli, căutând să dobândim virtuţi. Rămânem însă departe de simţirea prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră ş
