Lucrările Adunării Naționale Bisericeşti în Palatul Patriarhiei

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc miercuri, 8 februarie, ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești. În cadrul întâlnirii prezidate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-au desfășurat lucrări pe comisii permanente, reunite apoi în ședință plenară, unde au fost prezentate referatele asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2022 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română. La final, au avut loc luări de cuvânt din partea membrilor și au fost supuse spre aprobare hotărârile organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române.

Înainte de deschiderea ședinței de lucru a Adunării Naționale Bise­ricești, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, Preasfinţitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a săvârșit o slujbă de Te Deum în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a ierarhilor membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor clerici și mireni ai adunării, precum și a reprezentanților Cancelariei Sfântului Sinod și ai Administrației Patriarhale.

Filantropie de aproape 70 de milioane de euro în 2022

În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, după citirea apelului nominal de către părintele conf. dr. Lucian Petroaia, secretarul general al Adunării Naționale Bisericești, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere cu referire specială la Raportul general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2022, pe care membrii Adunării Naționale Bisericești l-au putut urmări în paginile ediției din 8 februarie a Ziarului Lumina, ilustrat cu fotografii: „Acest raport a fost citit marţi în ședința de lucru a Consiliului Național Bisericesc și este pus acum în lumină, fiind publicat în Ziarul Lumina, singurul cotidian ortodox din lume. Din punctul de vedere al activității pastoral-liturgice și administrative, se constată că în anul 2022 aceasta a fost intensificată, după trecerea dificilei perioade a pandemiei. Oamenii au mai mult curaj, mai mult entuziasm și mai multă dorință de a face acum ceea ce nu s-a putut realiza în timpul pandemiei. Este de menționat că a crescut numărul parohiilor din diaspora română, precum și numărul botezurilor și al cununiilor de acolo. Din nefericire, însă, în majoritatea eparhiilor din țară, au fost mai puține botezuri și mai multe înmormântări, fapt ce semnalează un declin demografic. (...) Din punct de vedere cultural-misionar, s-a remarcat că activitatea școlilor de teologie rămâne una bună, dar numărul candidaților pentru aceste școli și nu numai a scăzut. În ceea ce privește activitatea social-filantropică, de care presa laică este interesată cel mai mult, dincolo de susținerea obișnuită acordată de Biserica Ortodoxă Română celor aflați în nevoi, anul trecut a apărut și problema refugiaților din Ucraina. Astfel, în anul 2022, la nivelul Patriarhiei Române s-a cheltuit suma de 297.021.725,3 lei pentru susținerea ­întregii activități de asistență socială și filantropică, iar pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina, 42.904.050 lei, ceea ce reprezintă un total de 339.925.775,3 lei, adică aproximativ 69.000.000 de euro. Această sumă nu cuprinde însă cheltuielile parohiilor și mănăstirilor care au desfășurat o mulțime de activități caritabile în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar și nici raportate sistematic centrelor eparhiale. Mulțumim tuturor eparhiilor, donatorilor și sponsorilor care au sprijinit activitățile social-filantropice ale Bisericii și au oferit ajutor refugiaților ucraineni. Era bine să nu fi existat o astfel de ocazie dureroasă de a ne ajuta semenii, dar s-a dovedit că poporul român, profund încreștinat, este și milostiv. Sensibilitatea față de omul în suferință s-a exprimat și prin dărnicie, bunătate și dorință de a-i ajuta pe vecinii aflați într-o situație dramatică. În lucrarea pe comisii se vor completa anumite date, aceasta fiind o sinteză a activității Bisericii Ortodoxe Române, nu o prezentare exhaustivă”, a afirmat Preafericirea Sa.

Comisiile permanente ale Adunării Naționale Bisericești

După suspendarea ședinței de lucru, comisiile permanente ale Adunării Naționale Bisericești au fost repartizate în diferite saloane ale Palatului Patriarhiei, pentru examinarea lucrărilor și întocmirea referatelor: Comisia administrativ-juridică și de validare și-a desfășurat activitatea în Salonul „Sfântul Dionisie Exiguul”; Comisia socială și pentru comunicații media și-a desfășurat activitatea în Salonul „Sfântul Ioan Casian”; Comisia culturală și educațională și-a desfășurat activitatea în Salonul „Sfântul Niceta de Remesiana”; Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești) și-a desfășurat activitatea în Salonul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”; Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești și-a desfășurat activitatea în Salonul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Reluarea ședinței plenare în Aula Magna

A urmat reluarea ședinței plenare în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, în cadrul căreia raportorii desemnați au prezentat referatele comisiilor permanente asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2022. De asemenea, Comisia administrativ-juridică și de validare a aprobat solicitarea Arhiepiscopiei Sibiului de a se lua act de încetarea mandatului în Adunarea Națională Bisericească a părintelui Ion Manea, care a fost numit protopop, și de validare a mandatului în Adunarea Națională Bisericească, pentru perioada 2023-2026, a părintelui Ionuț Margin, ca delegat cleric al Adunării eparhiale. În continuare, au fost invitați să ia cuvântul membri ai Adunării Naționale Bisericești.

Referindu-se la propunerile anumitor membri, în lumina declarării de către Sfântul Sinod a anului 2023 drept „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice”, Preafericirea Sa a adăugat: „Noi spunem că în Biserică avem numai tineri, dar de vârste diferite. Tinerețea este legată de spirit, nu de vârsta fizică. Sunt tineri de 25 de ani foarte plictisiți și bătrâni foarte vioi. Depinde și ce motivații spirituale are fiecare. În general, bucuria reprezintă prezența harului Duhului Sfânt în sufletul omului”. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, precum și membrilor Adunării Naționale Bisericești pentru prezență și activitate: „Vă mulțumim pentru participare, pentru lucrările în comisii și pentru propunerile din plen”. În încheiere, au fost supuse spre aprobare hotărârile ședinței, care au fost aprobate.

Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale, fiind alcătuită din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române, un cleric și doi mireni, delegați de adunările eparhiale pe termen de 4 ani.