Mănăstirea Morisena îşi serbează hramul

De sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul Mănăstirea Morisena, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, îşi serbează hramul. Slujbele religioase închinate Înaintemergătorului Domnului au început de joi seara, când a avut loc privegherea de toată noaptea, fiind oficiată slujba Vecerniei cu Litie şi a Utreniei.

Din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, vineri, începând cu ora 9:30, Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va săvârşi Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi de la celelalte mănăstiri timişene, precum şi de la parohiile învecinate, în frunte cu arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor.

Slujbele religioase vor fi oficiate în biserica cu hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", târnosită în anul 2005 de Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Bucuria credincioşilor prezenţi vineri la sfânta mănăstire va fi sporită întrucât, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va fi adusă de către arhimandritul Macarie Ţuţul, eclesiarhul Catedralei mitropolitane din Sibiu, racla cu sfintele moaşte ale numeroşi sfinţi, precum şi o părticică din Sfânta Cruce.

Racla, ferecată în argint, conţine 17 părticele din moaştele mai multor sfinţi, precum Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, Sfântul Mucenic Filip, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, Sfântul Mina, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Mucenic Trifon, Sfântul Simeon şi Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina. Racla va fi dusă apoi la Mănăstirea Timişeni, unde va fi aşezată spre închinare credincioşilor, până sâmbătă dimineaţa.

Mănăstirea Morisena, din comuna Cenad, judeţul Timiş, a fost înfiinţată în anul 2003 deoarece la Cenad, vechea Morisena, exista, în jurul anului 1002, o mănăstire de călugări răsăriteni - cea mai veche atestată documentar de pe teritoriul ţării noastre. De aceea, cu timpul, s-a constatat că prezenţa unui lăcaş monahal în acea parte a eparhiei ar contribui la revigorarea vieţii bisericeşti.

Astfel, cu binecuvântarea Întâistătătorului Banatului, Înalt Preasfinţitul Nicolae, a fost sfinţit terenul aflat la hotarul comunei Cenad, donat de primărie, şi pusă piatra de temelie pentru biserica noului aşezământ monahal, încredinţat spre ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul. Noul lăcaş de cult a fost târnosit la 24 iunie 2005 de PS Lucian, Episcoppul Caransebeşului. Tot atunci, s-au binecuvântat corpul de clădire şi paraclisul de vară, toate construite în plin câmp, altădată pe un loc arabil.

În prezent, obştea mănăstirii numără zece vieţuitoare, stareţă fiind monahia Ştefania Fronea, iar duhovnic ieromonahul Matei Hădărig.