Moment liturgic istoric în Biserica Ortodoxă Română

În Marea Miercuri din săptămâna Sfintelor Pătimiri a continuat la Mănăstirea „Duminica Sfinţilor Români” din Bucureşti pregătirea Marelui Mir. După ce, marți, ierarhii și preoții îmbrăcați în veșminte au săvârșit, în Mirostirion, rânduiala preparării decoctului din plante și vin, ieri, aceştia au adăugat 410 litri de ulei curat de măsline, uleiuri esenţiale, plante, iar la final, Mirul de Nard, totul fiind pregătit într-o atmosferă liturgică specială de rugăciune.

În ziua când Biserica face pomenirea femeii păcătoase care a uns cu mir picioarele Mântuitorului, pregătirea Marelui Mir s-a încheiat. Rânduiala din ultima zi de pregătire a Marelui Mir a fost săvârşită de Înalt­prea­sfințitul Părinte Lau­rențiu, Mitropolitul Ardealului, şi Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. „În această zi se termină procesul de pregătire a Marelui Mir. Decoctul făcut ieri, în cele trei vase de 250 de litri fiecare, a fost astăzi încălzit, pentru a putea fi transferat în cazanul cel mare de 1000 de litri. El s-a făcut cu plante şi cu vin, plantele fiind fierte în vin. Astăzi, transferat în cazanul cel mare, întâi de toate s-a adăugat peste decoct untdelemnul de măs­line, adică materia principală a Marelui Mir. S-a continuat amestecul acestei combinaţii, iar vinul, rămânând jos, protejează ca uleiul să nu fie prins de fundul cazanului şi să se altereze. De asemenea, cazanul este unul special, cu pereţi dubli, în care este apă care circulă. Procesul este unul lent, dar continuu. Patru persoane amestecă permanent în cazan şi acest proces a fost încadrat, la fel ca ieri, într-un ritual liturgic. Am început cu rugăciunile începătoare, cu troparul Pogorârii Duhului Sfânt şi apoi s-a citit permanent din Sfintele Evanghelii. La încheierea procesului de fierbere, care durează patru ore, va urma faza în care vor fi adăugate materiile uleioase, mai ales acelea care nu sunt volatile, iar la final, Mirul de Nard”, ne-a declarat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Înaltpreasfinţia Sa a precizat că, la finalul procesului de pregătire a Marelui Mir, focul va fi stins, apoi va fi rostită o rugăciune de mulţumire adresată Preasfintei Treimi.

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a subliniat că Sfântul şi Marele Mir a fost sfinţit în Ţara Românească încă din secolul al 16-lea, iar în Moldova, începând cu secolul al 17-lea. „Potrivit rânduielilor canonice, Sfântul şi Marele Mir poate fi preparat şi sfinţit de către o Biserică autocefală. După recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Ecumenică, în anul 1885, sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir s-a săvârşit de 21 de ori. Sfinţirea de anul acesta este a 22-a. Foarte important, în logica aceasta a devenirii Bisericii noastre ca Biserică autocefală, a fost sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir din anul 1882, cu trei ani înainte de obţinerea autocefaliei. Lucrul acesta, care nu a fost contestat de nimeni, a fost invocat de Episcopul Romanului de atunci, Melchisedec Ştefănescu, un mare teolog, cărturar şi patriot român, ca argument în favoarea recunoaşterii autocefaliei. Această sfinţire recunoscută de Patriarhia Ecumenică arăta starea de maturitate duhovnicească şi organizatorică a Bisericii din Principatele Române”, ne-a declarat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Astăzi, Marele Mir este sfinţit de Patriarhul României, împreună cu ierarhii mem­bri ai Sfântului Sinod, în cadrul Sfintei Liturghii de la Catedrala Patriarhală.