Monumentele istorice gorjene, salvate de la ruină

Rolul arhitecturii bisericilor gorjene în promovarea patrimoniului eclezial românesc este evidenţiat de prezenţa a aproximativ 200 de biserici din lemn şi de zid în Lista monumentelor de patrimoniu naţional. Din nefericire, mai mult de jumătate dintre ele au nevoie de lucrări de restaurare şi reconsolidare.

În Lista monumentelor de patrimoniu din judeţul Gorj sunt înscrise 184 de biserici, dintre care 119 din lemn şi 65 de zid. Bisericile din lemn "vorbesc" privitorului despre o civilizaţie străveche, dar capabilă să dăinuiască mii de ani. Specific pentru sfinte lăcaşuri de închinare gorjene este dispunerea temeliei direct pe pământ, prezenţa peretelui plin între pronaos şi naos.

Din această categorie fac parte Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Câlnic, precum şi cea din satul Ungureni, comuna Crasna. Ambele construcţii impresionează în special prin modalitatea de îmbinare a bârnelor şi prin decorul stâlpilor din pridvor sau al uşilor de la intrare. Toate aceste minuni trebuie păstrate cu mare grijă, pentru a nu ajunge pradă degradării. "Bisericile de lemn sunt monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local al judeţului Gorj şi vorbesc despre o lume a credinţei, despre oamenii care le-au ridicat, care s-au rugat în ele şi care mereu l-au căutat pe Dumnezeu. Aceste biserici fac parte din identitatea noastră culturală şi religioasă, merită cunoscute şi protejate", a spus părintele protoiereu Cosmin Bălan al Protopopiatului Târgu Jiu Nord.

Lucrări de intervenţie urgentă

Cele mai eficiente soluţii pentru salvarea acestor lăcaşuri de cult olteneşti sunt colaborarea şi dialogul. "Consider că în bugetul fiecărei primării de comună sau oraş ar trebui să existe fonduri pentru intervenţiile de urgenţă asupra bisericilor. Lucrările de intervenţie urgentă sunt mai puţin costisitoare decât cele de restaurare şi necesită şi mai puţină documentaţie. Am găsit înţelegere, de exemplu, la primăriile Fărcăşeşti şi Plopşoru, care au avut bani pentru astfel de lucrări. Şi preoţii s-au zbătut, au insistat şi astfel, trecând peste dificultăţi, au reuşit să nu lase monumentele în ruină. Un alt aspect important este implicarea, conştientizarea tinerilor de importanţa acestor realităţi. În acest sens, am putea organiza prin parohii excursii la monumentele istorice din arhiepiscopia noastră. Cunoscându-le, vor şti şi că trebuie să le protejeze", a afirmat arhitectul gorjean Iulian Cămui, unul dintre susţinătorii protejării monumentelor istorice.