Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
O nouă apariţie la Editura Basilica
La Editura "Basilica" a Patriarhiei Române a apărut, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea "Creştinismul în Ţara Sfântă şi relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu Patriarhia Ierusalimului", cuprinzând două studii ale preoţilor conf. dr. Daniel Benga şi conf. dr. Mihai Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti.
Autorii, profesori de istorie bisericească universală, respectiv istorie a Bisericii Ortodoxe Române, folosesc o bibliografie consistentă pentru volumul studiilor şi respectă cu stricteţe criteriul cronologic în expunere, ambii părinţi profesori publicând şi mai înainte studii referitoare la acest subiect. Prima parte a lucrării, aparţinând părintelui conf. dr. Daniel Benga, prezintă, sub titlul "O scurtă istorie a Ierusalimului şi a creştinismului palestinian de-a lungul secolelor", principalele evenimente ce au avut loc în istoria Bisericii din Ţara Sfântă. Studiul este împărţit în zece subcapitole, fiecare tratând una dintre perioadele istorice ale Palestinei, de la înflorirea Bisericii şi transformarea Ierusalimului într-un mare centru de pelerinaj (spre care s-au îndreptat şi românii, începând cu Sfântul Ioan Casian) până la numeroasele ocupări ale acestuia, care au făcut, precum concluzionează autorul, ca "oraşul păcii să rămână până azi un loc în care încă nu este pace". Cea de-a doua parte a lucrării cuprinde studiul părintelui conf. dr. Mihai Săsăujan, intitulat "Relaţiile Ţărilor Române şi ale Bisericii Ortodoxe Române cu Patriarhia Ierusalimului". Acesta este împărţit în două mari subcapitole, ce tratează perioada medievală, respectiv modernă şi contemporană. Astfel, primul subcapitol prezintă sprijinul acordat de Ţările Române Patriarhiei Ierusalimului în timpul dificilei ocupaţii otomane a acesteia, prin numeroasele danii şi închinări de aşezăminte, cât şi colaborarea permanentă a ierarhilor români şi ierusalimiteni, în vederea apărării Ortodoxiei. Cea de-a doua parte a studiului continuă expunerea acestor relaţii din momentul proclamării Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885) până în prezent, surprinzând legătura continuă dintre cele două Biserici, menţinută prin vizite ale întâistătătorilor şi clericilor acestora, prin "comemorarea unor evenimente semnificative pentru identitatea bisericească ortodoxă locală", ori prin "gândirea împreună a unor strategii pastoral-misionare pentru bunul mers al vieţii bisericeşti". În concluzie, această lucrare este o riguroasă sinteză, lămurind cititorii, în mai puţin de cincizeci de pagini, atât istoria Patriarhiei Ierusalimului şi a Ţării Sfinte în general, cât şi relaţiile avute de aceasta de-a lungul veacurilor cu Biserica Ortodoxă Română.