Oaspeți din Serbia la Reședința Patriarhală din București

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit în audiență astăzi, 8 octombrie 2026, în Salonul „Sfinții Români” al Reședinței Patriarhale din București, o delegație a Vicariatului Timocului, din cadrul Episcopiei Dacia Felix, condusă de părintele vicar eparhial Boian Aleksandrović.

Delegația eparhiei din Serbia se află într-un pelerinaj în București, prilej cu care a vizitat Catedrala Națională, Catedrala Patriarhală istorică, Mănăstirea Samurcășești, Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, precum și Biserica „Sfântul Spiridon”-Vechi.

În cuvântul de bun-venit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat importanța Sfintei Magdalena de la Mălainița ca model de credință, statornicie și misiune creștină în vremuri de prigoană comunistă: „Vă spunem tuturor bun-venit la sediul Patriarhiei, și ne bucurăm că ați fost foarte bine pregătiți și ați făcut în așa fel încât proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița să fie o sărbătoare deosebită și o bucurie pentru toți participanții, dar și pentru cei care au văzut la televiziunea TRINITAS și au auzit la Radio TRINITAS frumusețea acestui eveniment din 13 septembrie anul acesta, 2026. Sfânta Magdalena a fost o femeie simplă, dar cu o credință puternică, o misionară în vremuri grele, în vremurile stăpânirii comuniste și ale ideologiei ateiste. Aceasta este un model pentru toți mirenii creștini, pentru toți laicii care sunt credincioși ortodocși, mai ales pentru că, anul viitor, tematica principală a anului omagial este conlucrarea clerului cu mirenii, cu credincioșii mireni sau laici. «Mirean» vine din limba slavă, iar «laic» din limba latină și din limba greacă. Avem în Sfânta Magdalena de la Mălainița un misionar simplu, creștin, care nu avea multă carte, dar avea fermitate și statornicie în credință și multă înțelepciune, pe care a dobândit-o prin credință, prin rugăciune și prin suferință. Acești credincioși mireni, îndelung răbdători, au fost în timpul comunismului, atât în Serbia, cât și în România și în alte țări în care a existat o stăpânire comunistă, un far luminos pentru cei din jur. Recent, lângă București, la Mănăstirea Samurcășești, din comuna Ciorogârla, a avut loc, în 4 octombrie, proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Mucenițe Evloghia, care a făcut catehizare prin sate, a mers cu binecuvântarea Patriarhului Miron și a preoților și a binevestit Evanghelia, dar mai ales a arătat importanța credinței ortodoxe trăite în Biserică și mărturisite în afara lăcașului de cult”.

„Sfinții, cu adevărat, adună, nu dezbină popoarele”

În continuare, Patriarhul României a subliniat faptul că sfinții reprezintă un factor de unitate între popoare, nu de dezbinare, evidențiind legăturile istorice și spirituale dintre români și popoarele din această parte a Europei: „Această sfântă, după cum se știe, a avut tată sârb și mamă româncă. De aceea, este o rugătoare atât pentru poporul român, cât și pentru poporul sârb. Sfinții, cu adevărat, adună, nu dezbină popoarele. Dezbinătorul creștinilor se numește, în limba greacă, «diabolos», adică cel care dezbină. «Symbolon» înseamnă cel care adună. De aceea avem Simbolul credinței, care ne adună în aceeași credință. Avem, așadar, o misiune frumoasă: aceea de a mărturisi continuitatea, în zona respectivă, a creștinismului, care datează acolo încă din secolele al 3-lea și al 4-lea, pentru că în acele părți, s-a născut, în orașul Naissus, Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Astăzi, orașul se numește Niș, în Serbia, dar sârbii au venit mai târziu în zona respectivă, în secolul al 7-lea, și s-au creștinat în secolul al 9-lea, ceea ce înseamnă că, înaintea lor, populația creștină prezentă acolo în număr mare a fost daco-romană. (…) În această zonă s-a născut, în secolul al 11-lea, Sfânta Cuvioasă Parascheva. În secolele al 10-lea și al 11-lea, în zona Epivata, populația era formată în parte din greci și în parte din vlahi. De aceea, constantinopolitanii știau că ea este de origine vlahă. În zona respectivă a Traciei s-a născut Sfântul Nectarie de Silivria. Este foarte tainică această simpatie a românilor pentru Sfântul Nectarie de la Eghina. El este din Silivria, dar moaștele sale se află la Eghina, după cum Sfânta Parascheva este din Epivata, dar este numită «de la Iași», pentru că moaștele sale se află la Iași”.

„O mare bucurie pentru noi și o mare încurajare”

De asemenea, părintele Boian Aleksandrović, vicar eparhial, i-a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru primire și pentru sprijinul acordat comunității românești din Valea Timocului: „Este o mare bucurie pentru noi și, în același timp, o mare susținere și încurajare, pentru că noi suntem într-o zonă în care se află comunitatea istorică românească. În comunitățile istorice, ca de obicei, există multe probleme legate de crizele de identitate și de forțele de asimilare, împotriva cărora trebuie să existăm, să rezistăm și să lucrăm. De aceea, atunci când facem o vizită la Patriarhia noastră, aceasta reprezintă un mare impuls și o mare încurajare pentru noi toți. De această dată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a dăruit câteva ordine și distincții, pentru care suntem foarte recunoscători. Putem spune în mod deschis ceea ce este adevărat și ceea ce trebuie să se știe: mulțumită Bisericii Ortodoxe Române și Preafericirii Sale, noi mai existăm ca români acolo. Fără jurisdicția Bisericii noastre, fără susținerea Patriarhiei, noi nu am fi putut exista ca români. Aceasta este o mare bucurie pentru noi și o mare încurajare, ca să putem continua să mergem mai departe”.

La finalul întrevederii, în semn de prețuire pentru activitatea pastoral-misionară desfășurată în slujba Bisericii și a românilor din Valea Timocului, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române i-a conferit părintelui Boian Aleksandrović Ordinul „Credință și Comuniune” pentru clerici. Totodată, pe lângă alte daruri, Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru clerici a fost oferit următorilor slujitori care au făcut parte din delegație: părintele Antonie Isac, părintele Petru Hogea, părintele Anton Ghera, părintele Florin Petru Papava și părintele Doru Ovidiu Ursu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit, din partea delegației din Serbia, o icoană a Sfintei Magdalena de la Mălainița, în semn de prețuire și recunoștință.