„Odată cu resfinţirea bisericii, s-a sfinţit şi munca şi jertfa credincioşilor“

Câteva sute de credincioşi au participat duminică, 15 iulie 2012, în Duminica a VI-a după Rusalii, la resfinţirea Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din parohia Bilca, Protopopiatul Rădăuţi. Slujba de resfinţire şi Sfânta Liturghie au fost oficiate de Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a fost prezent duminică în mijlocul credincioşilor din parohia Bilca, Protopopiatul Rădăuţi, unde, în sobor de preoţi şi diaconi, a resfinţit vechiul lăcaş de cult cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", care în ultimii trei ani şi jumătate a fost restaurat atât în interior, cât şi la exterior, interiorul fiind împodobit cu pictură. Slujba de resfinţire a fost urmată de Sfânta Liturghie săvârşită pe un podium special amenajat în curtea bisericii, la care au participat cu evlavie numeroşi credincioşi, majoritatea dintre ei îmbrăcaţi în costume populare şi purtând flori şi busuioc în mâini. Din soborul slujitor, alături de pr. Gheorghe Calancea, parohul bisericii din Bilca, au mai făcut parte pr. Gheorghe Hostiuc, inspector învăţământ religios în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pr. Petru Lupăştean-Barfă, protopop al protopopiatului Rădăuţi, şi diac. Silvestru Ionuţ Ţurcă, director al Seminarului Teologic "Sfântul Mitropolit Dosoftei" din Suceava.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, IPS Pimen a explicat pericopa evanghelică a zilei, în care s-a relatat vindecarea slăbănogului din Capernaum. "Mântuitorul Iisus Hristos, în Sfânta Evanghelie rostită astăzi, dă vindecare trupului slăbănogului din Capernaum, dar nu înainte de a-i ierta acestuia păcatele, deoarece boala lui, paralizia lui, era cauzată de păcatele sale. Orice păcat aduce îmbolnăvire şi trupului, pe lângă îmbolnăvirea sufletului. De aceea şi însănătoşirea trupului, alături de medicamente, se datorează şi stării sufleteşti de curăţie, care vine prin iertarea păcatelor, pe care o dă Dumnezeu prin slujirea preoţilor, prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Trebuie însă să ştim că iertarea păcatelor are nevoie din partea noastră de căinţă, de părere de rău şi de hotărârea de a nu mai greşi, întrucât voinţa lui Dumnezeu este sfinţirea vieţii noastre", a subliniat IPS Pimen.

În încheierea cuvântului său, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a mulţumit credincioşilor din Bilca pentru ajutorul dat bisericii din comună, arătând legătura permanentă dintre biserica parohiei şi enoriaşii săi: "Astăzi, pe lângă pictura bisericii şi îmbrăcămintea Sfântului Prestol, am sfinţit şi munca şi jertfa dumneavoastră, a credincioşilor. Însă, precum biserica la fiecare nouă lucrare importantă trebuie resfinţită, aşa şi sporirea noastră sufletească trebuie să fie permanentă, zi de zi".

La final, pr. paroh Gheorghe Calancea a mulţumit binefăcătorilor şi celor prezenţi, oferindu-i Înalt Preasfinţitului Pimen, în semn de preţuire, o icoană cu Sfântul Cuvios Pimen.

O biserică ridicată cu ajutorul Fondului Bisericesc, în 1868

Biserica parohială "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Bilca, Protopopiatul Rădăuţi, a fost zidită din piatră şi cărămidă, în anul 1868, prin grija preotului Tomovici Grigorie, a învăţătorului Brăilean Gheorghe şi a primarului Ungureanu Ştefan, cu ajutorul Fondului Bisericesc şi al credincioşilor. Terenul pentru clădirea bisericii a fost dăruit de Balan Dumitru, de fiul său, Toader, şi de Sofian Ilie. Biserica a fost sfinţită în anul 1877, de către vicarul arhiepiscopal Silvestru Moraru Andrieica, în timpul arhiepiscopului şi mitropolitului Bucovinei şi Dalmaţiei Teoctist, cu singhelia nr. 3.746. În anul 1883, s-au făcut restaurări la biserică, iar în anul 1965, s-au acoperit complet cu tablă toate turnurile bisericii. Biserica, cu zidurile ei înalte şi cu turnuri disproporţionate, se arată impunătoare, printre sălciile luncii Sucevei, călătorilor spre Putna voievodală. În anul 1982, sub îndrumarea părintelui paroh Cojocaru Nicolae, s-au efectuat o serie de reparaţii la biserică. Astfel, s-au tencuit şi pictat pereţii şi bolţile, s-a reparat reţeaua electrică, s-au schimbat ferestrele care erau putrede cu altele de fier, s-au pus strane noi şi alte odoare bisericeşti, toate aceste lucrări fiind sfinţite în vara acelui an, în ziua de 15 august, de PS episcop-vicar Pimen Zainea Suceveanul.

După venirea în parohia Bilca a părintelui Gheorghe Calancea, în anul 1989, au început noi lucrări la biserica din Bilca, făcându-se totodată şi unele modificări. Astfel, s-a mărit streaşina cu 1 m, s-a schimbat tabla de pe biserică, punându-se acoperiş în stilul Mănăstirii Putna, adică în formă de rânduri, s-au reparat zidurile exterioare, care au fost tencuite în praf de piatră, s-au adăugat unele modele arhitecturale, în interior s-a văruit şi s-au vopsit cupolele. Tot în interior, s-a acoperit turla din naos printr-un capac aplicat deasupra naosului. S-au mărit, de asemenea, şi streşinile turlelor şi au fost adăugate încă două cruci, una în partea de sud şi alta în partea de nord a bisericii. S-a pus şi paratrăsnet. La terminarea lucrărilor la biserică, s-a făcut un gard nou în faţa (partea de sud) acesteia. Biserica a fost resfinţită în anul 1990, de către Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, prilej cu care preotul paroh a fost ridicat la treapta de iconom stavrofor.

În perioada 2009-2012, interiorul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Bilca a fost pictat de către pictorul Marcel Humă din Târgu Neamţ, iar catapeteasma şi iconostasul au fost renovate. Totodată, s-au reparat şi revopsit turnurile bisericii, s-a renovat casa parohială interior şi exterior, s-a construit un grup sanitar, iar cimitirul a fost împrejmuit cu gard.

Comuna Bilca este aşezată pe partea stângă a râului Suceava şi se învecinează la est cu Frătăuţii Noi, la nord cu Ucraina, la vest cu Vicovu de Sus, iar la sud cu Vicovu de Jos. Populaţia s-a aşezat aici atrasă de păduri şi păşuni, ocupându-se cu creşterea animalelor. În secolul al XVIII-lea, satul Bilca aparţinea de Vicovu de Jos, numindu-se Vicovu de Jos pe Bilca sau Cotul de peste apă. Din anul 1810, este menţionat satul Bilca.