„Omul nu poate intra în Postul Mare decât prin poarta pocăinţei“

Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a săvârşit ieri Sfânta Liturghie în Biserica "Înălţarea Domnului" a Mănăstirii Galata din Iaşi. Peste 300 de credincioşi au luat parte la slujba arhierească.

Clopotele ctitoriei domnitorului Petru Şchiopu, din anul 1582, au răsunat ieri-dimineaţă pe Dealul Galata din Iaşi când soborul de preoţi şi diaconi, obştea mănăstirii, condusă de stavrofora Macrina Lazăr, şi credincioşii l-au întâmpinat pe Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Sfântul lăcaş, ce îmbină în stilul arhitectural elemente tradiţionale moldoveneşti, care domină, şi influenţe de factură bizantino-munteană, a fost neîncăpător. Din soborul de preoţi a făcut parte şi arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. Răspunsurile la strană au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Galata. La finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a adresat credincioşilor un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei din Duminica a 33-a după Rusalii în care este relatată Parabola vameşului şi a fariseului. Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a amintit faptul că ziua de ieri marchează începutul Triodului, perioadă în care oamenii sunt chemaţi la pocăinţă.

""Smerenia distruge toate păcatele""

"Biserica, prin înţelepciunea Sfinţilor Părinţi, ne pregăteşte pentru intrarea în Postul Mare. Astăzi, (n.r. ieri) prin pocăinţa vameşului de care ni s-a amintit în Evanghelie, Biserica doreşte să ne atenţioneze că postul bate la uşă. Înainte de Sfintele Paşti, suntem chemaţi să încercăm să schimbăm ritmul vieţii noastre. Omul nu poate intra în Postul Mare decât prin poarta pocăinţei. Dumnezeu a rânduit prin Biserica Sa ca înainte de Postul Mare să ne aducă în faţă chipul vameşului şi cel al fariseului. În Evanghelia de astăzi (n.r. ieri), Mântuitorul Hristos concluzionează "că oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa" (Luca 18-14), arătând prin aceasta că porţile care duc spre Înviere trec prin pocăinţă şi prin smerenie. Mesajul Bisericii adresat în această zi este acela de a ne îmbrăca cu veşmântul smereniei şi cu haina pocăinţei. Când spunem pocăinţă ne referim la încercarea de a dobândi starea lăuntrică permanentă, care constă în schimbarea minţii, reînnoirea vieţii duhovniceşti şi o convertire continuă a vieţii noastre la Hristos. Sfântul Andrei, arhiepiscopul Cretei, scria că "smerenia distruge toate păcatele, iar mândria distruge toate faptele cele bune", iar "dreptatea şi virtuţile îl duc pe om la Dumnezeu, dar asocierea acestora cu mândria îl coboară pe om în păcat". Să-L rugăm pe Dumnezeu să îndepărteze de la noi mândria fariseului, să ne împodobească cu veşmântul smereniei vameşului, să ne dăruiască putere pentru a ajunge prin pregătirea care se cuvine la începutul Postului Mare", a spus IPS Părinte Mitropolit Teofan.

Atelier de veşminte liturgice şi haine preoţeşti

Mănăstirea Galata a fost reînfiinţată după 1990 la iniţiativa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Biserica mare este închinată Înălţării Domnului, iar paraclisul domnesc, aflat în incintă,îl are ca ocrotitor pe Sfântul Mucenic Iacob, ruda Domnului. Obştea mănăstirii este formată din 18 maici. Aşezarea monahală are un atelier unde se confecţionează veşminte liturgice şi haine preoţeşti (reverendă şi rasă). În fiecare dimineaţă de la ora 7:00, în biserica mare a mănăstirii se oficiază slujba Ceasurilor, a Acatistului şi a Sfintei Liturghii. La ora 16:00 se săvârşeşte Vecernia, iar la ora 23:00 programul liturgic al zilei continuă cu Utrenia. Sâmbăta seara şi în ajunul marilor sărbători se oficiază Privegherea, de la ora 18:00, iar duminica Sfânta Liturghie, care este precedată de slujba Ceasurilor, începe în jurul orei 9:30.