Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) solicită Parlamentului să adopte de urgenţă prevederi civile apte să pună capăt stării de incertitudine juridică cu privire la infracţiunile de insultă şi calomnie, se arată într-un comunicat transmis marţi. Solicitarea APADOR-CH vine în contextul în care, în cursul zilei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare în cauza Barb împotriva României. În anul 2000, jurnalistul Ioan Barb a fost condamnat definitiv la plata unei amenzi penale de 50 de lei pentru insultă, în urma publicării un articol intitulat „O familie din Hunedoara a dat o ţeapă de 300.000.000 de lei“ cu subtitlul „Preşedintele Forumului Germanilor, P.D., a promis, fără bază legală, 700 de locuri de muncă în Germania; 700 de persoane au fost deja înşelate“ în revista „Capital“. CEDO a apreciat ca disproporţionată condamnarea penală a reclamantului, în măsura în care articolul incriminat se referea la teme de interes general; aprecierile la adresa lui P.D. aveau bază factuală şi ziaristul a acţionat cu bună-credinţă, în limitele acceptabile ale exagerării şi provocării. În plus, instanţele naţionale nu au furnizat motive suficiente şi pertinente pentru a justifica această condamnare. România a fost condamnată la plata a 19,88 euro cu titlul de despăgubiri materiale (contravaloarea amenzii penale plătite de reclamant), a 1.000 de euro cu titlul de daune morale şi a 1.781 de euro pentru costurile şi cheltuielile reprezentării în faţa acestei instanţe internaţionale. „APADOR-CH atrage atenţia că, datorită deciziei Curţii Constituţionale din 18 ianuarie 2007 care a declarat dezincriminarea insultei şi calomniei drept neconstituţională, şi în prezent se pot pronunţa sancţiuni penale ca cea din cauza Barb, care să atragă condamnarea României de către CEDO. Mai mult, astfel de condamnări penale ar fi pronunţate în lipsa unei legi votate de Parlament care să incrimineze insulta şi calomnia. APADOR-CH atrage atenţia că motivaţia Curţii Constituţionale pentru menţinerea în Codul penal a acestor infracţiuni a fost lipsa unui cadru legal civil sau contravenţional pentru a proteja eficient demnitatea şi onoarea persoanei“, precizează sursa citată.
.jpg)
