Sala de plen a Senatului, intitulată „Regele Mihai I al României”, din Palatul Parlamentului a găzduit în dimineața zilei de luni, 27 martie 2023, o adunare solemnă dedicată sărbătoririi Centenarului Constituției României Întregite. Evenimentul a fost organizat de Curtea Constituțională a României și a marcat împlinirea a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite din 1923.
Pe lângă reprezentanții instituțiilor centrale ale statului, la eveniment au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanți ai altor culte din România, precum și numeroși demnitari și invitați.
După intonarea Imnului de stat al României, cuvântul de întâmpinare a fost rostit de Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României. A urmat alocuțiunea președintelui României, Klaus Werner Iohannis. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Aniversare solemnă a Constituției României din anul 1923”. Au mai susținut discursuri șefii celor două Camere ale Parlamentului, Alina-Ștefania Gorghiu și Ion-Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă, precum și Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. În partea a doua a evenimentului au transmis mesaje reprezentanți ai mai multor instituții europene.
La finalul evenimentului au fost prezentate, în cadrul unei expoziții tematice de documente și fotografii organizate în foaierul Senatului, exemplarele originale ale Constituției din 1923 și Constituției din 1866. Totodată, Romfilatelia a lansat o emisiune de mărci poștale dedicată Centenarului Constituției României Întregite.
Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a găzduit marți, 5 noiembrie, cea de‑a doua sesiune a Conferinței pastoral‑misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În cadrul lucrărilor acestei sesiuni prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat clerici din județul Prahova, au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului comemorativ 2024.
Comunitatea din Satu‑Nou (Belceşti), județul Iași, atât de frumos unită în jurul părintelui paroh Andrei Florariu şi al preotului slujitor Vasile Florariu, va participa sâmbătă, 9 noiembrie, la sfinţirea ca
În Arhiepiscopia Timișoarei au debutat luni, 4 noiembrie, conferințele preoțești consacrate Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. În biserica Parohiei Iosefin din Timișoara,
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit duminică Sfânta Liturghie în Parohia Românași, Protopopiatul Zalău, județul Sălaj. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel,
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
