Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Primul hram al Mănăstirii „Sfântul Alexandru” – Catedrală Episcopală

Primul hram al Mănăstirii „Sfântul Alexandru” – Catedrală Episcopală

Galerie foto (10) Galerie foto (10) Știri
Un articol de: Protos. Sebastian Serdaru - 30 Aug, 2020

În fiecare an pe data de 30 august, de praznicul Sfântului Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, Catedrala episcopală din Alexandria îşi serbează ocrotitorul.

Anul acesta, începând cu data de 1 iulie, prin hotârârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Catedrala din Alexandria a devenit Mănăstirea „Sfântul Alexandru” – Catedrală Episcopală, iar pe 5 iulie 2020, în cadrul Sfintei Liturghii părintele protosinghel Serafim Baciu a fost instalat stareț.

Manifestările religioase dedicate evenimentului au debutat din seara zilei de sâmbătă, 29 august, când un sobor de preoți și diaconi au întâmpinat icoana Maicii Domnului Prodromița adusă de la Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, spre bucuria credincioșilor veniți la praznic. În continuare s-a oficiat slujba Vecerniei cu Litie și Paraclisul Sfântului ocrotitor. Credincioșii s-au închinat și la fragmentul din moaștele Sfântului Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, care este așezat permanent în Catedrală.

Duminică, 30 august, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Preasfințitul Părinte Andrei a vorbit despre semnificația pericopei evanghelice citită în cadrul Sfintei Liturghii: „Mântuitorul îi arată mai întâi tânărului care se apropie de Dânsul, întrebându-L despre mântuire, dar cu cuvinte lingușitoare, că nu trebuie să primim laudele celorlalți, ci mai degrabă să ne considerăm după cuvintele Sfântului Apostol Pavel, pe care le rostim și la Sfânta Împărtășanie: «Domnul a venit în lume să mântuiască pe cei păcătoși dintre care cel dintâi sunt eu». Ce bine ar fi să vedem și astăzi tot mai mulți tineri care să vină să se intereseze despre mântuire, dar să vină cu inima deschisă și smerită”.

La finalul Sfintei Liturghii, starețul mănăstirii, părintele Serafim Baciu, a adresat un cuvânt de mulțumire, arătând ca „a fost o bucurie nespusă pentru credincioșii alexăndreni care au venit în număr mare să-l cinstească pe Ierarhul ocrotitor al cetății Alexandriei. Mulțumim Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care astăzi ne-a cercetat prin icoana sa, Prodromița, și Sfântului Ierarh Alexandru pentru toate darurile revărsate asupra noastră! Tuturor celor care-i purtați numele și fiilor duhovnicești ai acestei Eparhii, Sfântul Ierarh Alexandru să vă dăruiască bucuria și harul său!”

Un locaș de cult cu totul aparte

Orașul Alexandria din județul Teleorman are o istorie aparte. Întemeiat în 1834, a fost gândit ca o așezare modernă, în contextul eforturilor de sistematizare a României de la jumătatea secolului al 19-lea. Numele său este legat de Alexandru Dimitrie Ghica, domnitor al Țării Românești între 1834 şi 1842. Biserica reprezentativă a așezării a fost pusă sub hramul Sfântului Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului. Actualul sfânt locaș a devenit catedrală eparhială în 1996, odată cu înființarea Episcopiei Alexandriei și Teleormanului.

Bisericuța din lemn construită între 1835-1836 a devenit neîncăpătoare, hotărându-se refacerea ei pe o temelie nouă. La 1869 se turna fundația actualului locaș, înalt de 45 de metri, o catedrală concepută într-o viziune modernă. Alexăndrenii au conceput orașul după planurile unui arhitect austriac. De aceea este printre puținele orașe cu străzi largi și drepte, perpendiculare, în care nu te poți rătăci. De la început au fost trasate locurile pentru grădina publică, biserici, școli, primărie și alte instituții. Transferând în plan spiritual această calitate a oamenilor de atunci, vedem că ei au acordat foarte mare importanță și catedralei care avea să fie construită. Construcția a durat 29 de ani, în primul rând din cauza sărăciei. România era sub stăpânire străină, abia își regăsea locul între țările moderne, se înfăptuiau reforme administrative. A venit Războiul pentru independență de la 1877, iar județul Teleorman a fost județ de front, traversat de armatele române. Ca întotdeauna, lucrurile mari se fac în sărăcie, pentru că atunci sporește dragostea.

Catedrala „Sfântul Alexandru” a fost târnosită la 6 decembrie 1898. Ambiția alexăndrenilor pentru a avea o catedrală frumoasă se observă în faptul că au apelat la servicii de excepție care dăinuie până astăzi și o împodobesc cu odoare extraordinare. Pavimentul locașului de cult este un covor floral mozaicat original, de o frumusețe rară, iar detaliul de sub policandru este tridimensional, dând senzația că este în relief. Toate candelele din argint sunt lucrate după modelul celor din Biserica „Domnița Bălașa” din București. Stranele sunt făcute după modelul Mănăstirii Curtea de Argeș, iar catapeteasma, lucrată după modelul de la Biserica „Sfântul Spiridon”-Nou din București; înaltă de 10 metri, are o deschidere pe toată lățimea bisericii și a fost sculptată în lemn de tei aurit, în stil neo-gotic. Policandrul în formă de mitră și sfeșnicele împărătești au fost făcute de o casă de manufacturi de la Viena, printr-o reprezentanță din București, Hans Herzog. Vitraliile sunt realizate de meșterul Rudolf Zigler, care a lucrat și la Castelul Peleș din Sinaia.

Pictată de Ștefan Luchian

Pereții sunt împodobiți cu o pictură de valoare inestimabilă, realizată de tânărul Ștefan Luchian, proaspăt absolvent de Belle Arte. Era la început de drum, de aceea a acceptat oferta Primăriei Alexandria la un preț mic. Împreună cu Constantin Artaquino, în 5 luni au pictat toate tablourile din biserică. Fondul, care înseamnă un câmp floral hexagonal, a fost realizat de italianul Giuseppe Cavalcadi.

Clopotul mare al bisericii are o istorie aparte: în Primul Război Mondial a fost luat de germani pentru a fi topit și transformat în arme. Războiul s-a încheiat și, pentru că nu apucaseră să-l strice, a urmat un periplu prin diferite așezări cu numele Alexandria din Europa. Într-un final s-a întors în catedrala din Alexandria, unde și astăzi înnobilează cu sunetul lui deosebit de plăcut sfintele slujbe și cheamă la rugăciune la marile sărbători.

În martie 1994, la împlinirea a 160 de ani de la întemeierea Alexandriei, comunitatea locală reușea să aducă în catedrală monumentalul sarcofag al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica de la Muzeul Militar Național din București. De la Biserica Ghica-Tei din Capitală au fost aduse rămășițele pământești ale domnitorului Țării Românești, catedrala din Alexandria devenind astfel necropolă domnească. Monumentul funerar așezat în pronaos a fost lucrat la Neapole, din marmură de Carrara, la comanda domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prieten al lui Alexandru Dimitrie Ghica. Peste toate acestea, ca un corolar, la 1 septembrie 1996, biserica devine Catedrală episcopală prin înființarea Eparhiei Alexandriei și Teleormanului și întronizarea primului ei chiriarh, Preasfințitul Părinte Episcop Galaction. Cea mai frumoasă podoabă a catedralei rămân credincioșii care vin să se roage și să admire, în frumusețea catedralei, fru­musețea lui Dumnezeu, plecând îmbogățiți artistic și sufletește.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, ne-a vorbit despre darul deosebit de a-l avea ocrotitor al eparhiei, reședinței de județ și catedralei chiriarhale pe Sfântul Ierarh Alexandru al Constantinopolului: „La 1 septembrie 1996, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist s-a înființat Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Fiind la doar două zile după sărbătorirea hramului catedralei, noi legăm aceste două momente liturgice. Anul acesta, hramul are o semnificație deosebită, pentru că sărbătorim 24 de ani de la înființarea eparhiei. Sfântul Ierarh Alexandru rămâne pentru noi, cler și popor binecredincios, un model de statornicie în credință, de apărare a dreptei credințe, pentru că a luptat împotriva ereziei ariene și l-a biruit pe Arie ereticul în final. De aceea, anul acesta, începând cu data de 1 iulie, am hotărât ca acest locaș să devină Catedrala Episcopală – Mănăstirea Sfântul Alexandru”.

 

Citeşte mai multe despre:   Catedrala Sfantul Alexandru Alexandria  -   hram  -   Biserica Domnita Balasa