Procesiune la Biserica „Sfântul Anton”-Curtea Veche

Biserica „Sfântul Anton”-­Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, din Bucureşti, îşi sărbătoreşte astăzi ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare. În ajunul sărbătorii, ieri, 16 ianuarie 2019, credincioşii care au venit să se închine în cel mai vechi locaş de rugăciune din Capitală au participat la procesiunea cu icoana făcătoare de minuni şi sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Antonie cel Mare. Procesiunea care se organizează la această biserică de aproape un deceniu s-a desfăşurat în Piaţa „Sfântul Anton” din Centrul Vechi, până la locul unde s-a aflat Biserica „Sfântul Anton” ce a ars în incendiul de la 1847. În continuare, a fost oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia. Astăzi, începând cu ora 7:30, la Biserica Domnească - Curtea Veche, se oficiază Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, slujba Utreniei, iar de la ora 9:30, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, săvâr­şește Sfânta Liturghie.

În anul 1847, la 23 martie, a avut loc unul dintre cele mai mari incendii din istoria Bucureştilor. În acest incendiu a fost distrusă şi Biserica „Sfântul Anton”-Puşcărie, care aparţinea închisorii din imediata apropiere a Hanului lui Manuc. Odată cu dispariţia acestei biserici, sărbătoarea Sfântului Antonie cel Mare a fost preluată de Biserica Domnească de la Curtea Veche, ca al doilea hram, după cel al Bunei Vestiri, dat de voievodul Mircea Ciobanul, în anul ctitoririi locaşului, 1559. Una dintre icoanele închinate Sfântului Antonie cel Mare, salvată din incendiul care a distrus biserica vecină, a fost aşezată la loc de cinste lângă cea a hramului istoric al Bisericii Domneşti de la Curtea Veche şi este considerată de credincioşi ca fiind făcătoare de minuni. În locașul de cult se află din 4 iulie 2017 un fragment din moaștele Sfântului Antonie cel Mare, aduse de la o biserică din Franța, de lângă Grenoble, de Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale. Biserica are și un muzeu parohial care deține o icoană cu Sfânta Treime la Stejarul Mamvri (1715), realizată în timpul domnitorului Ștefan Cantacuzino, care face parte din catapeteasma veche a bisericii. De asemenea, mai există în muzeul bisericii o anaforniță dăruită bisericii de Sfântul Constantin Brâncoveanu, precum și alte obiecte de la sfârșitul secolului al 18-lea și din secolul al 19-lea.