Comisia de cultură a Senatului a respins marţi, 4 mai, proiectul legislativ de modificare a Legii 261/ 2005, iniţiat de mai mulţi senatori PNL, care vizează impunerea unui concurs de proiectare pentru realizarea noii Catedrale Patriarhale.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, s-a adresat săptămâna trecută Biroului Permanent al Senatului cu o scrisoare în care a susţinut că proiectul legislativ "este inutil şi lipsit de obiect". Preafericirea Sa a precizat că Patriarhia, "din dorinţa de transparenţă", a organizat deja concurs pentru selectarea proiectanţilor, informează Radio TRINITAS şi Agenţia de Ştiri BASILICA.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reamintit că, potrivit Constituţiei, statul trebuie să respecte autonomia cultelor, inclusiv dreptul de a-şi construi lăcaşuri de cult în conformitate cu propria tradiţie. De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a afirmat, în scrisoarea adresată senatorilor, faptul că "fiind o necesitate a Bisericii Ortodoxe, Catedrala Mântuirii Neamului nu poate fi considerată o clădire aparţinând unei persoane juridice de drept public, finanţată exclusiv de stat".
Părintele Patriarh Daniel a subliniat şi că, potrivit Legii care reglementează regimul cultelor, acestea sunt persoane de drept privat şi de utilitate publică.
Dorind să se ridice la valoarea și demnitatea înaintașilor, Grupul de cateheză al copiilor și tinerilor din Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, coordonat de pr. Petru Fercal, participă și anul acesta la Concursul național catehetic organizat de Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, s‑a rugat în Duminica a 3-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci, împreună cu preotul și credincioșii Parohiei Glimboca din Protopopiatul Caransebeș,
În fiecare an, Duminica Sfintei Cruci este prilej sporit de rugăciune şi filantropie. La Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a vizitat duminică, 23 martie, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Lugoj, județul Timiș, unde a participat la Sfânta Liturghie și a rostit
.jpg)
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut pe Levi al lui Alfeu șezând la vamă și i-a zis: Urmează-Mi! Iar el, ridicându-se, I-a urmat. Și, când ședea El în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși
Fraților, având Arhiereu mare, Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ținem cu tărie mărturisirea. Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit
Astăzi este Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri către Stăpâna noastră şi pururea Fecioară Maria. Vestea cea bună a Arhanghelului că, în sfatul cel tainic, Făcătorul lumii a ales-o pe Fecioara Ma
Fericitul Augustin, Predici la marile sărbători, Volumul I, Predica 51, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 13, pp. 60-61 „Căderea a venit prin femeie, însă și mântuirea a venit tot prin
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
