De Ziua Europei, Administraţia Prezidenţială a organizat ieri, 9 mai, o recepţie la Palatul Cotroceni la care a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de numeroase oficialităţi de stat. În discursul rostit, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit despre importanţa unei Europe unite şi puternice şi despre necesitatea continuării politicilor europene.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Korça, a fost ales duminică, 16 martie 2025, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Albaniei, în unanimitate, în demnitatea de Arhiepiscop al Tiranei, Durrësului și al Întregii Albanii. Înaltpreasfințitul Părinte Ioan îi succedă Arhiepiscopului Anastasie, care a trecut la cele veșnice la finalul lunii ianuarie a acestui an.
În Duminica a 2‑a din Postul Mare, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, 16 martie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric
Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a sfinţit şi a aşezat piatra de temelie pentru noul lăcaș de cult care se va ridica în zona rezidențială Magnolia a
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București a găzduit vineri, 14 martie, cercul pastoral al preoților de caritate din sectoarele 3, 4 și 5 ale Capitalei.
.jpg)
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
„În vremea aceea S-a dus Iisus într-un loc pustiu și Se ruga acolo. Dar au mers după Dânsul Simon și cei ce erau cu el și, aflându-L, I-au zis: Toți Te caută pe Tine. Iar Iisus le-a răspuns: Să mergem în
Întru început «Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate ca o haină se vor învechi;
Sfântul Mucenic Sabin (†303) era din cetatea Hermopolis din Egipt, bărbat cucernic, având dregătorie mare în cetatea sa. Pe vremea împărăţiei lui Diocleţian (284-305),
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Omilie la Vindecarea slăbănogului „Hristos nu cere totdeauna credință de la cei bolnavi; de pildă, nu cere credință de la cei care și-au pierdut
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
