În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București s‑au desfășurat, în perioada 16‑17 noiembrie, lucrările Simpozionului internațional de drept „Două decenii de aplicare a Legii
Seară duhovnicească dedicată memoriei Mitropolitului Antonie Plămădeală la București
Cenaclul „Sfântul Simeon Noul Teolog” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a organizat luni, 16 noiembrie, evenimentul comemorativ „Mitropolitul Antonie Plămădeală ierarh, teolog, cărturar”.
Evenimentul a fost organizat în Amfiteatrul „Pr. prof. dr. Ioan G. Coman” al facultăţii bucureştene cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea mitropolitului. Au conferențiat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; pr. prof. univ. dr. Mihail‑Simion Săsăujan; pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea și pr. dr. Alexandru Briciu, redactor‑șef al „Ziarului Lumina”, cotidianul Patriarhiei Române.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat parcursul dificil al Mitropolitului Antonie Plămădeală, marcat de suferințe și lipsuri materiale, dar și profunzimea vieții sale duhovnicești, apropierea de sfinții Bisericii și devotamentul față de slujirea lui Hristos.
„Scrisorile Mitropolitului Antonie către părintele Petru și preoteasa Angela descoperă o adevărată căutare a drumului prin viața atât de grea a mitropolitului. El a făcut temniță, a fost mai mulți ani muncitor aici, în București, și nu avea cum să își plătească gazda. Familia preoțească îi trimitea bani ca să poată acoperi cheltuielile la gazda din București. Într‑una din scrisori, mitropolitul îi scrie preotului Petru Ciobanu, spunându‑i că nu avea mai mult de douăzeci grade în cameră, pentru că lemnele și cărbunii erau foarte scumpi și nu își permitea mai mult. Următoarea scrisoare este una de mulțumire pentru că părintele Petru îi trimisese din nou bani ca să îl ajute în perioada iernii. Dar, dincolo de aceste aspecte, dincolo de mulțimea locurilor pe care le‑a văzut și pe care le‑a împărtășit acestor doi prieteni, părintele Petru și preoteasa Angela, Episcopul Antonie a fost foarte apropiat de câțiva sfinți ai Bisericii. (...) Chiar dacă purta o haină strălucitoare, înăuntrul lui multe dintre trăiri și dintre gândurile sale erau filocalice. Descoperim acest lucru în predicile pe care le rostea. Acestea sunt doar câteva fragmente din povestea de viață a unui ierarh care a păstorit drept turma lui Hristos, care s‑a ostenit în trăirea vieții monahale și care a slujit Biserica într‑o perioadă foarte grea”, a spus Preasfinția Sa.
În continuare, părintele profesor Mihail‑Simion Săsăujan a evidenţiat contribuția importantă a Mitropolitului Antonie Plămădeală pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române, prin cercetarea documentelor de arhivă și preocupările sale pentru păstrarea identității naționale și pentru relația dintre Biserică și cultură.
„O să prezint câteva idei în legătură cu contribuțiile sale foarte importante la istoria Bisericii Ortodoxe Române, o disciplină în care el a excelat, având în vedere preocupările sale de cercetare documentară. Respectul și atenția extraordinară pentru corespondența pe care a purtat‑o cu persoanele din viața sa s‑au regăsit în cărțile sale publicate și în organizarea documentelor de arhivă pe baza cărora a reușit să întocmească lucrări fundamentale de istorie bisericească. Din cele patruzeci și cinci de volume, aproximativ șase se referă în mod special la istoria Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, Basarabia și București. Multe alte cărți ale marelui Mitropolit Antonie Plămădeală tratează teme diverse. Scrie numeroase volume în legătură cu contribuția clerului român ortodox la cultura românească, la identitatea națională a românilor și evidențiază foarte bine, în acea perioadă a regimului comunist, cât de importantă a fost Biserica pentru neamul românesc în dimensiunea întâlnirii Bisericii cu cultura”, a explicat părintele profesor.
Părintele dr. Alexandru Briciu a susținut comunicarea „Un lanț de prietenie și duhovnicie”, în care a prezentat legăturile de prietenie și comuniune duhovnicească ale Mitropolitului Antonie Plămădeală cu mari sfinți ai Bisericii Ortodoxe Române. Prin intermediul documentelor de arhivă și al corespondenței, au fost evidențiate momente semnificative din viața mitropolitului, marcate de persecuțiile regimului comunist și de sprijinul primit din partea sfinților.
„O bună parte din mărturiile Mitropolitului Antonie s‑au transformat în argumente pentru canonizarea Sfântului Cuvios Dometie de la Râmeţ. Cei doi au fost colegi la facultate. Între ei a existat o dispută cu privire la cine are întâietatea din punctul de vedere al rezultatelor la învățătură. Promoția lor a fost una dintre cele mai vitregite, pentru că au început facultatea în anul 1945 și în anul 1948 noua orânduire comunistă scoate Facultatea de Teologie din Universitate. Însă, acest fapt nu împiedică formarea unei strânse relații de prietenie dintre cei doi. La moartea Sfântului Cuvios Dometie, sora acestuia vine la «cel mai bun prieten al părintelui, ca să‑i scrie epitaful de pe mormânt». (...) Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae nu poate fi despărțit de relația de prietenie cu cei doi. Mitropolitul l‑a cunoscut în toamna anului 1947 la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Mai târziu, când Patriarhul Justinian a reușit să îl recupereze în fața statului român pe părintele Antonie Plămădeală, prin intermediul Institutului Teologic din București, Părintele Dumitru Stăniloae îi scrie o scrisoare de recomandare pentru ca viitorul mitropolit să poată obține o bursă de studii la Oxford”, a arătat părintele Alexandru Briciu.
În încheierea evenimentului, părintele Gheorghe Holbea a arătat contribuția Mitropolitului Antonie Plămădeală la formarea duhovnicească și culturală a elevilor Seminarului Teologic din Buzău: „Noi, elevii seminarului de la Buzău, am trăit momente providențiale prin acțiunile Mitropolitului Antonie Plămădeală, în acea vreme Episcop al Buzăului. Primul moment a fost când învățam la istoria creștinismului contemporan despre conferința Bisericii Europene. La invitația Episcopului Antonie, Glen Garfield Williams, secretarul general al Conferinței Bisericii Europene, și o delegație anglicană au venit la Buzău. Un alt moment a fost prezența duhovnicească a Părintelui Ilie Cleopa la seminarul din Buzău, care a fost posibilă datorită invitației viitorului mitropolit”.



.jpg)
