Cenaclul „Sfântul Simeon Noul Teolog” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a organizat luni, 16 noiembrie, evenimentul comemorativ „Mitropolitul Antonie Plămădeală ierarh, teolog,
Sesiuni științifice ale simpozionului internațional de drept
În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București se desfășoară, în perioada 16‑17 noiembrie, lucrările Simpozionului internațional de drept „Două decenii de aplicare a Legii nr. 489/2006. Regimul juridic al cultelor și organizarea Bisericii Ortodoxe Române în context european”. Evenimentul este organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR).
După deschiderea simpozionului, luni, 16 noiembrie, a urmat prima sesiune de comunicări, moderată de arhim. Augustin Coman, consilier patriarhal coordonator. Conf. univ. dr. Adrian Nicolae Lemeni a vorbit despre contextul și miza adoptării Legii nr. 489/2006: „Dincolo de toate eforturile conjugate și consecvente ale persoanelor și instituțiilor, dincolo de dăruirea și tenacitatea celor implicați în procesul de elaborare și adoptare, sunt absolut convins că a existat un ajutor de sus, un lucru providențial. A fost un dar de la Dumnezeu ce a completat eforturile noastre umane și care a contat foarte mult”.
Părintele dr. Ionuț Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a prezentat referatul „Legea cultelor, între așteptările Bisericii Ortodoxe Române și forma finală adoptată”: „Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a fost conducătorul delegației Bisericii noastre, având o bogată experiență în dialogul internațional, interreligios și interconfesional. Actualul Patriarh al României a arătat că, în fața unor conflicte între confesiuni, ceea ce prevalează este nevoia unei alianțe a fenomenului religios în fața secularizării galopante și a fenomenelor antireligioase”.
Notarul public Sorin Sergiu Marina a vorbit, în continuare, despre statutele cultelor în sistemul de drept: „Relația dintre Biserică și notariat este una dintre cele mai trainice punți istorice dintre spiritualitate și drept. Timp de secole, Biserica, prin clericii săi, a fost printre primii garanți ai actelor juridice”.
În încheierea primei sesiuni, părintele dr. Bogdan Tătaru‑Cazaban a abordat tema „Spiritul Legii cultelor: context și perspective”: „Fără să idealizez retrospectiv, aș ține să amintesc consistența punctelor de vedere exprimate atunci, argumentarea lor uneori foarte elaborată, rolul jucat în dezbateri de expertiza științifică și instituțională de cea mai bună factură, respectul care în general a existat între susținătorii perspectivelor diferite”.
Cea de‑a doua sesiune de comunicări a fost moderată de părintele prof. univ. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, și a avut în atenție teme referitoare la libertatea religioasă, dialogul dintre instituțiile europene și comunitățile religioase, precum și protecția juridică a simbolurilor religioase.
Pr. prof. univ. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal și directorul Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene, a susținut comunicarea „Dialogul dintre Uniunea Europeană și comunitățile religioase din Europa”: „Legea nr. 489/2006 a fost strâns legată de contextul aderării României la Uniunea Europeană. Adoptarea acesteia s‑a datorat eforturilor tuturor celor care au contribuit la redactarea și promulgarea ei, dar, în egală măsură, și contextului european al vremii. De aceea, între actuala lege a cultelor și Uniunea Europeană există o legătură directă”.
În continuare, prof. univ. dr. Francesca Oliosi a prezentat comunicarea „La libertà religiosa in Italia per le confessioni diverse dalla cattolica: quando una legge generale manca (e si vede)”. O perspectivă asupra evoluției raporturilor dintre statul italian și comunitatea ortodoxă românească a fost adusă de prof. univ. dr. Federica Botti, prin comunicarea „Una nuova intesa nel panorama italiano: i rapporti tra lo Stato e la Diocesi ortodossa romena d’Italia alla luce della legge n. 126 del 2026”. Cea de‑a patra intervenție a aparținut conf. univ. dr. Cătălin Raiu, care a abordat tema „Protecția simbolurilor religioase în jurisprudența CNCD”.
Părintele prof. univ. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal, a vorbit despre importanța analizării cadrului juridic privind libertatea religioasă și a relației dintre stat și cultele religioase: „Prima intervenție a aparținut părintelui profesor Sorin Șelaru, care a analizat cadrul juridic european al libertății religioase, evidențiind dialogul constant dintre Uniunea Europeană și comunitățile religioase, precum și preocuparea pentru protejarea autonomiei acestora. Cea de‑a doua prelegere a fost susținută de profesor Francesca Oliosi, de la Universitatea din Trento, care a prezentat regimul juridic al libertății religioase din Italia. Aceasta a evidențiat faptul că legislația italiană în domeniu se bazează încă pe o lege din 1929 și a explicat sistemul de recunoaștere a comunităților religioase, realizat în două etape: dobândirea personalității juridice și încheierea unui acord («intesa») cu statul italian. Totodată, a atras atenția asupra riscurilor de discriminare și a conflictelor juridice generate de lipsa unei legislații adaptate realităților actuale. Cea de‑a treia intervenție a fost susținută de profesor Federica Botti, de la Universitatea din Bologna, care a analizat acordul («intesa») încheiat între Episcopia Ortodoxă Română a Italiei și statul italian. Prelegerea a evidențiat drepturile și responsabilitățile episcopiei, precum și mecanismul de finanțare a cultelor din Italia, bazat pe opțiunile contribuabililor privind direcționarea unei cote din impozitul datorat. Ultima prelegere a aparținut domnului profesor Cătălin Raiu, de la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București și membru al Colegiului Director al CNCD. Intitulată «Protecția simbolurilor religioase în jurisprudența CNCD», intervenția a abordat dificultățile privind protejarea libertății religioase în situațiile în care manifestările artistice aduc atingere simbolurilor și valorilor religioase”.
Laura Badiu, președinta UNNPR, a subliniat contribuția Legii nr. 489/2006 la modernizarea societății și a evidențiat rolul comun al Bisericii și al notarilor în protejarea omului, a demnității și a valorilor umane: „Cei 20 de ani care au trecut de la data promulgării Legii cultelor și a libertății religioase au dovedit că această lege a reprezentat un impact modernizator pentru societate. Atribuțiile notarilor sunt, oarecum, convergente cu misiunea Bisericii, pentru că avem ca scop principal protejarea omului, protejarea valorii umane: Biserica, prin mijloacele sale, iar noi, prin prezervarea securității juridice. Am încercat, la acest simpozion, să ne imaginăm, în cadrul oferit de Legea cultelor și a libertății religioase, construirea, între cele două instituții, a unor instrumente de protecție a valorii umane”.
Cea de‑a treia sesiune de comunicări a fost moderată de părintele dr. Ionuţ‑Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, și a reunit intervenții dedicate raporturilor dintre Stat și Biserica Ortodoxă Română, autonomiei cultelor religioase și statutului juridic al unităților de cult.
Prof. univ. dr. Corneliu‑Liviu Popescu a prezentat tema „Puterile regalienе ale statului român postcomunist în raport cu Biserica Ortodoxă Română”, aducând în atenție dimensiunea juridică a relației dintre Statul român și Biserică în perioada postcomunistă. A urmat intervenția prof. univ. dr. Radu Carp, intitulată „Autonomia cultelor religioase. Cazul României în context comparat”. Ultima comunicare a fost susținută de notarul public Dan Ioan Cristolovean și a avut ca temă „Unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române ca subiecte de drept civil în fața notarului public, la 20 de ani de la adoptarea Legii nr. 489/2006”, fiind abordate aspecte privind recunoașterea și exercitarea drepturilor civile ale unităților de cult în practica notarială.



.jpg)
