În Duminica a XXXII-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la Mănăstirea Bârnova din Iaşi. Credincioşii au participat cu evlavie la slujba arhierească, în cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei punând accent pe necesitatea omului de a se apropia mai mult de Dumnezeu.
Mănăstirea Bârnova din Iaşi a primit duminica trecută vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, care a săvârşit Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte, alături părintele stareţ Paisie Furdui şi de alţi slujitori, şi arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. Slujba a debutat cu citirea rugăciunii arhiereşti de dezlegare, răspunsurile la strană fiind date de o parte din membrii Grupului de muzică psaltică Byzantion.
După citirea Evangheliei zilei, în cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a explicat înţelesurile textului liturgic, punând accent pe necesitatea omului de a se apropia mai mult de Dumnezeu: „Cât de bogat ar fi omul şi cât de înalt în funcţii şi responsabilităţi, dacă nu-L are pe Dumnezeu, tot neliniştit îi este sufletul. Simte un gol lăuntric, simte o nelinişte, simte că viaţa sa este fadă şi fără de culoare, toate acestea fiind consecinţa păcatelor şi a nedreptăţii. Constatând omul acest zbucium în sufletul său, ar trebui să înceapă să-L caute şi să-L întâlnească pe Dumnezeu, căci, Creatorul a toate, văzând că omul încearcă să se ridice din cenuşa nedreptăţii şi a păcatului, coboară El Însuşi la făptura sa, dăruindu-i curăţie şi uşurare de povara fărădelegilor“.
După otpustul Sfintei Liturghii şi după cuvântul de mulţumire al părintelui stareţ, credincioşii, înainte de a pleca spre casele lor, conform tradiţiei, au fost binecuvântaţi de IPS Mitropolit Teofan.
Scurt istoric
Situată la 10 km sud-est de Iaşi, în comuna cu fi acelaşi nume, Mănăstirea Bârnova a fost construită între anii 1626-1666 de către cei doi întemeietori ai săi, voievozii moldoveni Miron Bamovschi şi Eustratie Dabija, pe locul unei vechi biserici de lemn, care data din 1603 şi care avea hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“. Din anul 1663, când mănăstirea a fost închinata Patriarhiei Ierusalimului, sfântul lăcaş a fost administrat de călugări greci timp de 200 de ani. În 1728, Grigorie al II-lea Ghica a construit noi case de piatră, zidul de incintă cu tumuri de apărare, creneluri şi foişorul de pază. La 15 septembrie 1863, domeniile şi bunurile mănăstirii trec în proprietatea statului, în timp ce palatul Doamnei este transformat în şcoala a satului şi casă parohială. Între 1908 şi 1945, locaşul are statut de parohie, apoi, din 1945 până în 1950 este mănăstire de maici. Din 1950 până în 1990, Mănăstirea Bârnova are din nou statutul de parohie, iar în iulie 1991, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei îi redă statutul de mănăstire de călugări. În prezent, sfântul locaş păstrează rânduiala tradiţională a slujbelor liturgice, zilnic cu cele şapte Laude bisericeşti.
.jpg)
